Urzicile, păpădiile şi murii sălbatici vor fi invitaţi de marcă în acest an în grădinile spectaculoase ale celebrei expoziţii florale Chelsea Flower Show din Londra, ai cărei organizatori sunt mai atenţi ca niciodată faţă de biodiversitate şi dezvoltarea durabilă, informează AFP.

Aproximativ 145.000 de vizitatori, inclusiv regele Charles al III-lea şi regina Camilla, sunt aşteptaţi de luni până sâmbătă să admire grădinile special plantate pentru această ocazie, să descopere noutăţile şi tendinţele din domeniu şi toate detaliile care fac din această expoziţie organizată de Royal Horticultural Society (RHS) una dintre cele mai prestigioase din lume.

În 2022, medalia de aur a fost atribuită unei grădini care celebra re-sălbăticirea naturii după reintroducerea castorilor în sud-vestul Angliei.

În acest an, o treime din cele 12 grădini principale înscrise în competiţie au inclus urzici, ţintaure, păpădii, scânteiuţe şi piciorul-cocoşului, plante pe care generaţii întregi de grădinari au învăţat să le smulgă din pământ pentru a împiedica răspândirea lor.

Cleve West, un expert peisagist de şase ori medaliat cu aur la Chelsea Flower Show, a introdus 19 specii de buruieni în grădina sa, amenajată în beneficiul Association Centrepoint, care se ocupă de tinerii fără adăpost. Grădina lui a fost gândită în jurul unei ruine - o metaforă perfectă, spune el, pentru acei tineri.

"Buruienile joacă un rol foarte important în repararea pământurilor. Sunt primele care apar. Sunt pionieri, au o activitate microbiană ce ajută la asanarea solurilor, făcându-le fertile. Ele furnizează hrană pentru primii polenizatori, găzduiesc anumite nevertebrate. Joacă un rol foarte important pentru biodiversitate", a explicat Cleve West.

Este pentru prima dată când Cleve West a plantat buruieni într-o grădină înscrisă în competiţia de la Chelsea Flower Show. El se declară fascinat de "toate formele de viaţă pe care buruienile le susţin" şi i-a invitat pe grădinarii amatori să planteze şi ei astfel de specii într-un spaţiu verde pentru "a descoperi felul complex în care plantele sălbatice cresc împreună".

"Ierburi rezistente"

Jilayne Rickards a conceput grădina "Faună şi Floră", care îi invită pe vizitatori la un fel de eco-treck în munţii Virunga din Rwanda pe urmele gorilelor, conţinând şi o cascadă spectaculoasă.

"Urzicile, murii sălbatici şi ciulinii fac parte din habitatul lor şi din dieta lor", a explicat ea. Jilayne Rickards a plantat aceste specii pentru Chelsea Flower Show, pe care le-a făcut să crească mai întâi în Cornwall, un comitat din sud-vestul Angliei. Ea insistă şi asupra "rolului lor asupra vieţii sălbatice şi a biodiversităţii".

"Petrecem mult timp smulgându-le din grădinile noastre, dar lor le place să fie acolo, nu au nevoie de nimic, în loc să plantăm specii care vor întâmpina dificultăţi în a creşte", a mai susţinut ea, subliniind şi frumuseţea unor flori sălbatice până acum considerate ca fiind buruieni.

O altă grădină, concepută de peisagistul Tom Massey, este consacrată rolului şi înţelegerii insectelor, cu ajutorul unui laborator în formă de dom. Şi acolo buruienilor au rolul lor, alături de păpădii şi trifoi.

Această celebrare a buruienilor, uneori redenumite "ierburi rezistente", nu întruneşte unanimitate, în condiţiile în care Chelsea Flower Show este un eveniment renumit pentru creativitatea şi frumuseţea meticuloasă a grădinilor sale, precum şi pentru calitatea plantelor expuse.

Daily Telegraph, un cotidian conservator, titra recent: "Războiul împotriva grădinilor tradiţionale va deveni nuclear".

Alan Titchmarsh, un peisagist celebru şi vicepreşedinte al RHS, a deplâns şi el într-un interviu acordat pentru revista Country Life că misiunea organizaţiei de a recompensa excelenţa a fost "ascunsă" de nevoia de a arăta că grădinarii sunt mai degrabă "oameni dinamici, cu un deget pe pulsul actual al chestiunilor de mediu", în loc să fie descrişi ca "nişte tradiţionalişti de bază".

Totuşi, buruienile nu au invadat chiar totul.

Principalele 12 grădini în competiţie - dintr-un total de 36 - utilizează în medie 3.000 de plante diferite, iar cele mai mici grădini (dedicate balcoanelor şi plantelor în ghivece) folosesc în jur de 100 de plante.

Tematicile variază de la plante comestibile - un maestru bucătar este prezent la faţa locului pentru a găti diverse preparate - şi până la eco-treck african, plante medicinale coreene, bunăstarea oamenilor şi ascultarea sunetelor din natură.

Reciclarea materialelor este omniprezentă şi nu au fost autorizate materiale plastice de unică folosinţă, nici gazonul artificial şi florile artificiale.

Toate grădinile vor fi astfel reciclate, urmând să fie donate, de exemplu, unui spital sau unei colectivităţi. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) TOLGA AKMEN/EPA