Pe măsură ce pregătirile se accelerează pentru ceremonia de încoronare, pe 6 mai, a regelui Charles al III-lea, AFP aminteşte entuziasmul şi tensiunile care au înconjurat desemnarea sa oficială ca prinţ de Wales în urmă cu mai bine de 50 de ani.

Pe 1 iulie 1969, fastul colorat al curţii britanice se desfăşura la impozantul castel Caernarfon de pe coasta de nord-vest a Ţării Galilor. Însă, dincolo de fastul festivităţilor, nervii erau puşi la încercare între dramă şi tragicomedie, atentate cu bombă şi penurie de flori.

- SOS narcise -

În ajunul ceremoniei, un subiect fierbinte încingea spiritele. Vor fi narcise pe mesele de la marele bal din seara învestiturii?

O comandă pentru floarea naţională galeză, care nu se găsea la sfârşitul lunii iunie în Marea Britanie, a fost plasată în Kenya. Din păcate, un val de căldură în această ţară a "învins" florile galbene strălucitoare chiar înainte de a fi culese.

Salvarea vine in extremis de la BBC al cărui SOS lansat în emisiunile sale a fost auzit de un horticultor din... Noua Zeelandă care a trimis cu primul avion şase duzini de flori.

- Cu ochii în patru -

Perspectiva numirii oficiale a unui englez ca prinţ de Wales - urmând o tradiţie veche de secole - a exacerbat sentimentul naţionalist galez în această ţară cucerită în secolul al XIII-lea de regele Edward I, un constructor compulsiv de castele, între care şi Caernarfon.

Confruntaţi cu ameninţări de atentate, serviciile de protecţie vigilente au desfăşurat importante dispozitive de securitate.

Nu mai puţin de 2.800 de poliţişti şi 2.500 de militari desfăşuraţi la Caernarfon, elicoptere ale armatei şi poliţiei, percheziţii, interceptări telefonice, controale rutiere continue nu împiedică însă atentatele - şapte bombe explodează sau sunt descoperite exact la timp în cele două săptămâni dinaintea ceremoniei.

Ele au provocat şi decese în ultima noapte când doi naţionalişti galezi au murit la Abergele, un orăşel aflat la 50 km de Caernarfon, de explozivul exploziv pe care îl transportau pentru a arunca în aer sediul administraţiei locale.

- Noapte de coşmar -

În acelaşi moment, descoperirea pe linia de cale ferată între Londra şi Caernarfon a unui exploziv fals (plastilină şi un ceas cu alarmă) a forţat trenul care îi transporta pe Charles, regina Elisabeta şi prinţul Philip să fie deviat pe o linie secundară.

"După o noapte de coşmar", scria AFP pe 1 iulie, "poliţiştii obosiţi se întreabă în fiecare secundă dacă un terorist nu se ascunde printre cele 250.000 de persoane aşteptate la Caernarfon, dacă o bombă nu va fi lansată asupra trăsurii regale, dacă o puşcă cu lunetă nu va ţinti de la o fereastră".

La sfârşitul după-amiezii, geniştii intervin din nou după descoperirea unei valize marcate cu iniţialele "armatei libere galeze", plasată la marginea unui drum pe care maşina prinţului Charles l-a parcurs la scurt timp după aceea.

- A fost un ou? -

Provenind de la unul dintre spectatorii adunaţi în jurul castelului pentru a asista la sosirea procesiunii regale, un proiectil este lansat în direcţia trăsurii reginei Elisabeta.

Unii martori au afirmat că a fost un ou, în timp ce alţii au spus că ar fi fost o minge de hârtie.

Oricare ar fi obiectul infracţiunii, o mulţime furioasă încearcă să-şi regleze conturile cu autorul şi se aruncă asupra unui tânăr strigând "linşează-l". Poliţia a fost nevoită să-l "smulgă" pe bărbat din mijlocul mulţimii furioase înainte de a-l reţine.

La porţile castelului, alţi doi tineri sunt arestaţi, acuzaţi că au huiduit-o pe regină.

- Ofensiva farmecului -

"Eu, Charles, prinţ de Wales, mă proclam suveranul vostru cu suflet şi trup...".

Într-o galeză proaspăt dobândită - după ce a petrecut un semestru la o universitate din Ţara Galilor pentru a învăţa limba - Charles pronunţă cu o voce tânără cuvintele învestiturii sale.

Regina îşi ajuta fiul să-şi aşeze noua coroană. Diamantele desenează semnul zodiacal al prinţului, Scorpionul. Ani mai târziu, artizanul bijutier a dezvăluit că sfera aurie din vârful coroanei era... o minge de ping-pong placată cu aur.

Prin simplitatea sa, prinţul Charles a ştiut să câştige afecţiunea galezilor, au scris ziarele a doua zi după ceremonie. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)