Kunsthaus din Zurich, unul dintre cele mai prestigioase muzee de arte frumoase din Elveţia, a anunţat marţi că doreşte să clarifice originea îndoielnică a unor lucrări din colecţia sa, care ar putea fi bunuri culturale confiscate de nazişti, informează AFP.

Noua directoare începând cu luna ianuarie a Kunsthaus din Zurich, belgiana Ann Demeester, care a administrat anterior muzeul Frans Hals din Ţările de Jos, intenţionează astfel să abordeze problema spinoasă a moştenirii artei spoliate de nazişti în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

Muzeul, a cărui imagine este umbrită de doi ani de o polemică stârnită de expoziţia colecţiei producătorului de arme Emil Bührle, care s-a îmbogăţit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, doreşte să susţină ''în mod expres eforturile ce vizează crearea la nivel naţional a unei comisii independente pentru bunurile culturale confiscate în timpul persecuţiilor naziste'', a precizat instituţia într-un comunicat.

În aşteptarea înfiinţării acestei comisii, a explicat instituţia, Societatea de arte frumoase din Zurich, care este proprietara colecţiei muzeului, ''va stabili o comisie internaţională de experţi (...) până în toamna 2023'', însărcinată cu cercetarea operelor de origine îndoielnică.

''Obiectivul nostru principal trebuie să fie mereu verificarea într-un mod profesionist a originii operelor noastre şi de a oferi soluţii juste şi echitabile atunci când există indicii întemeiate potrivit cărora anumite bunuri culturale au fost confiscate în timpul persecuţiilor naziste'', a afirmat preşedintele Societăţii de arte frumoase din Zurich, Philipp Hildebrand, fost preşedinte al Băncii naţionale elveţiene.

Muzeul va verifica cu prioritate propria colecţie, precum şi noile achiziţii.

A fost deja lansată o cercetare sistematică a provenienţei operelor create înainte de 1945 şi care şi-au schimbat proprietarul între ianuarie 1933 şi mai 1945.

''Ca muzeu, noi avem o mare responsabilitate socială'', a afirmat directoarea Ann Demeester, iar ''prin urmare, credem că în ceea ce priveşte cercetarea provenienţei, o abordare proactivă şi de asemenea pe cât de transparentă posibil este esenţială''.

Însă, a subliniat ea, ''maniera în care reacţionăm la rezultate potenţiale este la fel de importantă ca şi cercetarea însăşi''.

Muzeul a făcut obiectul criticilor cu prilejul inaugurării în 2021 a unei noi aripi destinate să adăpostească permanent colecţia Bührle (1890-1956), un industriaş de origine germană, care a devenit cetăţean elveţian în 1937.

Acest comerciant de arme a reunit o vastă colecţie de artă din care fac parte şi opere posibil spoliate de la evrei sau vândute de urgenţă de proprietarii lor pentru a fugi din calea naziştilor.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Andreea Lăzăroiu)