Sarcofagele antropomorfe au fost descoperite în lunile martie 2022 şi mai 2022 de echipe de cercetători de la Institutul naţional de cercetări arheologice preventive (INRAP) cu ocazia unor săpături prealabile lucrărilor de reconstrucţie a fleşei catedralei, distrusă parţial de incendiul devastator din aprilie 2019.

Ele au fost trimise apoi la Institutul medico-legal din Toulouse, care a primit sarcina de a le deschide şi de a studia osemintele defuncţilor şi alte obiecte prezente în sicrie.

Situate în crucea transeptului, la amplasamente şi adâncimi diferite, cele două sarcofage aveau o stare bună de conservare.

Sarcofagul descoperit în martie datează dintr-o perioadă cuprinsă între secolul al XIV-lea şi secolul al XVII-lea, potrivit lui Christophe Besnier, coordonatorul săpăturilor arheologice. El conţine cadavrul unui bărbat îmbălsămat, a cărui identitate nu a putut fi încă stabilită.

Potrivit lui Eric Crubery, antropolog al Universitatea Toulouse III, care a participat la aceste analize, defunctul ar fi avut "între 25 şi 40 de ani", "practica echitaţia de la o vârstă fragedă" şi "avea o deformare craniană uşoară", suferind probabil şi de tuberculoză, a precizat el într-o conferinţă de presă organizată la Toulouse.

Ar fi vorba despre un nobil cu rang înalt, deoarece "doar 4% din nobilime avea posibilitatea de îmbălsămare şi de a avea un sicriu din plumb", a reamintit specialistul francez.

În ceea ce priveşte al doilea sarcofag, amplasamentul său era deja cunoscut şi el conţinea un epitaf, medalii şi o placă memorială care face trimitere la preotul Antoine de La Porte. Acesta din urmă, decedat la 83 de ani în 1710, era un prelat al cărui portret este conservat la Muzeul Luvru din Paris.

Înhumările în catedrale au fost practicate în întreaga perioadă medievală şi în cea modernă. Locurile alese în acest scop se situează în apropierea corului, unde erau înmormântaţi episcopii şi arhiepiscopii.

Crucea transeptului era, deci, un loc de veci foarte apreciat de nobili şi de prelaţi, reaminteşte Christophe Besnier. "Peste 300 de persoane au fost înmormântate în Notre-Dame" şi acest tip de mormânt era "rezervat unei elite", întrucât "plumbul costa foarte mult".

200 de prelevări au fost realizate din acele sicrie şi urmează să fie analizate în amănunţime. O datare cu C14 va fi de asemenea efectuată pentru a se stabili cu un grad mai mare de precizie vechimea primului sicriu. Primele rezultate ale acestor analize sunt aşteptate în primul semestru al anului 2023.

Sarcofagele vor rămâne la INRAP pentru încă doi ani, înainte să fie remise Ministerului Culturii, care va decide apoi soarta lor.

Scheletele descoperite ar putea fi în acel moment reînhumate, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul altor sicrie descoperite în timpul unor săpături arheologice. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Gabriela Badea)