Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua internaţională de luptă împotriva rasismului şi antisemitismului

Ziua internaţională de luptă împotriva rasismului şi antisemitismului (#InternationalDayAgainstFascismAndAntisemitism) este marcată anual pe data 9 noiembrie, pentru a aminti de pogromul "Kristallnacht" din Germania, din 1938.

În data de 9 noiembrie 1938 s-au făcut primii paşi spre exterminarea evreilor europeni de către nazişti, ziua intrând în istorie sub denumirea de "Kristallnacht'' ("Noaptea de cristal"). În toată Germania, batalioanele de asalt (SA) şi civilii au distrus peste 8.000 de case şi magazine evreieşti, au incendiat sinagogi şi au închis, ucis sau agresat fizic numeroşi evrei. Bucăţile de geamuri sparte care acopereau străzile din multe oraşe germane au dat naştere numelui de "Kristallnacht", care în traducere liberă înseamnă "Noaptea geamurilor sparte", notează site-ul Dayagainstfascism.eu.

Astăzi, acest pogrom este considerat începutul simbolic al Holocaustului, eradicarea sistematică a evreilor, care a început cu discriminarea şi excluderea evreilor germani începând cu 1933 şi a dus în cele din urmă la uciderea a 6 milioane de evrei şi a 5,5 milioane de "duşmani ai statului german": homosexuali, infractori, persoane "asociale", membri ai diferitelor comunităţi religioase, persoane cu dizabilităţi mintale, "infractori" politici, cum ar fi comuniştii şi socialişti sau minorităţi precum romii şi sinti şi alţii. "Kristallnacht" ne aminteşte că astfel de lucruri teribile nu au început cu deportări şi lagăre de concentrare, ci s-au dezvoltat pas cu pas. Propaganda nazistă şi discursul de ură împotriva evreilor, precum şi legile care îi privau pe cetăţenii evrei de drepturile lor (legile de la Nürnberg, care i-au privat pe evreii germani de cetăţenie) au fost primii paşi, care au culminat în cele din urmă cu violenţa şi pogromurile.

În zilele noastre, crimele motivate de ură sunt realităţi frecvente, partidele de extremă dreapta sunt alese în parlamente, iar propaganda xenofobă devine legitimă în societăţi, subliniază Dayagainstfascism.eu.

Din 1992, reţeaua UNITED, care luptă pentru combaterea rasismului, fascismului şi a oricăror forme contemporane de discriminare şi antisemitism, marchează şi coordonează pe 9 noiembrie Ziua internaţională împotriva fascismului şi antisemitismului şi face apel la comunitatea internaţională pentru a pune capăt urii. Scopul este unul dublu: în primul rând, comemorarea victimele pogromului "Kristallnacht" şi a victimelor fascismului de-a lungul istoriei. În al doilea rând, sensibilizarea publicului cu privire la pericolele pe care le reprezintă azi naţionalismul, populismul, antisemitismul, extremismul de dreapta şi neofascismul.

Ziua mondială a libertăţii

Marcată anual pe data de 9 noiembrie, Ziua mondială a libertăţii (#WorldFreedomDay) este o zi care comemorează căderea Zidului Berlinului şi, totodată, căderea comunismului în centrul şi estul Europei.

La finalul celui Doilea Război Mondial, Germania a fost divizată în două părţi, Uniunea Sovietică controlând-o pe cea estică, în timp ce francezii, britanicii şi americanii au ocupat sectoare din Germania de Vest. După cel de-al Doilea Război Mondial, Germania de Est a fost declarată stat de sine stătător.

Condiţiile de viaţă din Germania de Vest (Republica Federală Germania, RFG) şi Germania de Est (Republica Democrată Germană, RDG) erau considerabil diferite. În RFG-ul capitalist, economia a prosperat, în timp ce în Germania de Est comunistă s-a întâmplat contrariul. Prin urmare, între 1949 şi 1961, peste trei milioane de oameni au părăsit RDG-ul pentru a ajunge în RFG. Pe 13 august 1961, trecerile dintre sectorul occidental şi răsăritean al Berlinului au fost blocate cu sîrmă ghimpată, creând o barieră fizică între Berlinul de Vest şi Berlinul de Est. Acest lucru s-a întâmplat în timpul nopţii, berlinezii trezindu-se dimineaţa şi realizând că nu vor mai putea ajunge în cealaltă parte a oraşului, chiar dacă acolo aveau familia sau locul de muncă.

Ulterior, a fost ridicat un zid din beton pe o lungime de peste 160 de kilometri, în preajma căruia au fost amplasate mine şi garduri electrice, pentru ca nimeni să nu poată trece. Restricţiile de călătorie pentru est-germani s-au relaxat considerabil în 1989, când un nou lider a venit la putere, iar oamenilor li s-a permis iarăşi să meargă din Berlinul de Est spre cel de Vest. În acelaşi an, germanii au început dărâme zidul bucată cu bucată, folosind ciocane şi dălţi. Un an mai târziu, în 1990, Germania s-a reunificat.

Ziua mondială a libertăţii a fost iniţiată în 2001 de către preşedintele SUA George W. Bush, pentru a celebra reunirea celor separaţi de Cortina de Fier şi de ideologii diferite, şi în semn de recunoaştere că voinţa maselor poate schimba sau anula graniţe, nărui decizii politice nefavorabile, şi, în cele din urmă, determina tipul de conducere pe care oamenii şi-l doresc pentru a trăi într-o societate mai liberă şi mai dreaptă.AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: International Day Against Fascism and Antisemitism/facebook.com