Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor

Până în 2030, circa 50% din populaţia globului va locui în zone de coastă expuse inundaţiilor, furtunilor şi tsunami-urilor. Din acest motiv, punerea în aplicare a unor planuri şi politici în vederea reducerii impactului tsunami-urilor va contribui semnificativ la consolidarea şi protejarea populaţiilor expuse riscului, notează site-ul Un.org.

Începând din 2016, anual, pe data de 5 noiembrie este marcată Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor (#WorldTsunamiAwarenessDay).

În decembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a desemnat data de 5 noiembrie drept Ziua Mondială de conştientizare a tsunami-urilor, cerând tuturor statele lumii, organismelor internaţionale şi societăţii civile să crească gradul de conştientizare a acestui fenomen natural şi să facă schimb de abordări inovatoare de reducere a riscului de tsunami.

Iniţiativa marcării acestei zile a aparţinut Japoniei, care, din cauza experienţei sale repetate cu acest fenomen a acumulat de-a lungul anilor o expertiză majoră în domenii precum avertizarea timpurie a tsunami-urilor, acţiunea publică şi o reconstrucţie mai bună după un dezastru pentru a reduce un viitor impact. Organizaţia ONU privind reducerea riscului de dezastru (UNDRR) facilitează marcarea Zilei mondiale de conştientizare a tsunami-urilor în colaborare cu restul sistemului Naţiunilor Unite, potrivit Un.org.

Tsunami-urile sunt fenomene naturale rare, care pot fi însă extrem de distrugătoare. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în 58 de astfel de fenomene. Cu o medie de 4.600 de morţi pe dezastru, tsunami-urile depăşesc orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese în această perioadă a fost provocat de tsunami-ul din Oceanul Indian produs pe 26 decembrie 2004. Acesta a făcut peste 227.000 de morţi în 14 ţări din Oceanul Indian, cele mai grav afectate fiind Indonezia, Sri Lanka, India şi Thailanda.

La doar trei săptămâni de la dezastru, comunitatea internaţională s-a reunit în oraşul japonez Kobe, din regiunea Hyogo, la Conferinţa mondială pentru reducerea consecinţelor dezastrelor naturale, organizată de ONU, în cooperare cu guvernul Japoniei. Cu această ocazie a fost adoptat Cadrul de Acţiune Hyogo 2005-2015, primul acord global cuprinzător privind reducerea riscului de dezastre, şi Sistemul de avertizare şi atenuare a tsunami-urilor din Oceanul Indian, care beneficiază de staţii de monitorizare seismografice şi la nivelul mării şi difuzează alerte către centrele naţionale de informare privind tsunami.

Urbanizarea rapidă şi creşterea turismului în regiunile predispuse la tsunami pun tot mai mulţi oameni în pericol. Acest lucru face ca reducerea riscurilor să fie un factor-cheie pentru scăderea mortalităţii cauzate de dezastre - un obiectiv principal al "Cadrului Sendai", acordul internaţional pe 15 ani adoptat în martie 2015 pentru a succeda "Cadrului Hyogo".

Cuvântul "tsunami" cuprinde cuvintele japoneze "tsu" ("port") şi "nami" ("val"). Un tsunami este o undă de valuri enorme creată de o tulburare subacvatică, de obicei asociată cu erupţiile, submarine sau în apropierea oceanului. Erupţiile vulcanice, alunecările de teren submarine şi căderile de roci de coastă pot genera, de asemenea, tsunami-uri, la fel ca şi un asteroid de mari dimensiuni care loveşte suprafaţa oceanului. Tsunami-urile provin dintr-o mişcare verticală a fundului mării, cu deplasarea consecventă a masei de apă, notează site-ul Un.org.

Adesea, tsunami-urile arată ca nişte pereţi de apă care mătură linia ţărmului şi pot fi periculoase ore întregi, cu valuri care vin la fiecare 5 până la 60 de minute. Este posibil ca primul val să nu fie cel mai mare şi, adesea, cele mai mari sunt valurile 2, 3, 4 sau chiar următoarele. După ce un val inundă ţărmul, acesta se îndepărtează adesea înspre mare, atât cât poate vedea o persoană, fiind astfel expus fundul mării. Următorul val se îndreaptă apoi spre uscat în câteva minute, transportând cu sine numeroase resturi plutitoare aduse de valurile anterioare, explică site-ul menţionat. AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)