Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.


Ziua în care citim o carte

Pentru unii oameni lectura reprezintă cea mai bună modalitate de a se relaxa şi de a se distra în acelaşi timp. Pentru alţii, lectura poate părea mai mult o datorie, o obligaţie sau chiar o corvoadă. Indiferent de categoria din care facem parte, ziua de 6 septembrie este dedicată citirii unei cărţi - #ReadaBookDay.

Această zi este perfectă pentru a ne pierde în universul unei cărţi bune şi este şi o zi potrivită pentru a le aminti celor apropiaţi să mai pună mâna pe o carte. Studiile arată că lectura este asociată cu numeroase efecte benefice asupra organismului, coborând nivelurile de stres, îmbunătăţind concentrarea şi ajutând memoria. Conform acestor studii, adulţii care îşi dedică timp lecturii tind în cursul vieţii lor să participe la activităţi mai stimulante din punct de vedere mintal decât cei care nu citesc, iar acest lucru îi ajută pe termen lung, contribuind la încetinirea procesului de declin cognitiv.

În plus, chiar şi persoanele care preferă să privească un film în timpul lor liber trebuie să recunoască faptul că, în cazul adaptărilor cinematografice după cărţi, tot cărţile sunt de obicei mai bune, în principal pentru că discursul narativ într-o carte nu este redus sau precipitat din motive care pot ţine de durata unui film sau de bugetul de producţie şi de viziunea regizorală.

Conform istoricilor, scrierea ar fi apărut în jurul anului 4000 î.Hr. în Mesopotamia, iar în jurul anului 2300 î.Hr. a trăit primul autor cunoscut de istorie - prinţesa şi marea preoteasă akkadiană Enheduanna, care a scris o serie de imnuri pe tablete din lut. În secolul 7 î.Hr. a fost organizată prima bibliotecă cunoscută de istorie, în regiunea Orientului Mijlociu, de către conducătorii asirieni din Ninive. Această bibliotecă dispunea de o colecţie de peste 30.000 de tablete din lut.

În 1450 germanul Johannes Gutenberg a inventat tiparniţa, invenţie ce a schimbat totul din punct de vedere al educaţiei. Apoi, în secolele XIX - XX rata de alfabetizare creşte enorm în întreaga lume, susţinută şi de Revoluţia Industrială care duce la creşterea accesibilităţii cărţilor pentru publicul larg.


Ziua de luptă împotriva procrastinării

"Nu las niciodată pe mâine ceea ce pot să fac poimâine", mărturisea Oscar Wilde, dar ziua de 6 septembrie este dedicată şi încercării de a rezista tentaţiei naturale de a amâna sarcinile mai dificile sau neplăcute pentru o dată ulterioară. Este ziua de luptă împotriva procrastinării - #FightProcrastinationDay.

Există numeroase "tehnici" mai mult sau mai puţin eficiente de a combate procrastinarea însă lupta aceasta se dă încă de la începutul omenirii şi probabil că se va încheia odată cu omenirea.

Sursa foto: daysoftheyear.com 

Printre metodele celebre de a combate procrastinarea se numără cea aplicată de Victor Hugo. În toamna anului 1830, Victor Hugo a început lucrul la "Cocoşatul de la Notre Dame" acceptând un termen limită ridicol - luna februarie a anului următor. Pentru că nu-şi permitea să piardă nicio zi de lucru, Hugo a cumpărat o călimară mare de cerneală şi practic s-a autoplasat în arest la domiciliu, folosind o metodă inedită pentru a se asigura că nu va putea ieşi din casă nici dacă va fi foarte tentat să o facă. Scriitorul şi-a închis toate hainele din casă cu excepţia unui şal lung de culoare cenuşie. Acest obiect vestimentar tricotat, care îi ajungea până la glezne, i-a devenit uniformă pentru următoarele luni şi a reuşit să termine cartea cu câteva săptămâni înainte de termenul limită, folosind şi toată cerneala cumpărată.AGERPRES/(AS - editor: Codruţ Bălu, editor online: Andreea Preda)