Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua memorială a şosetei pierdute

Mereu dispare, nu se ştie unde. O şosetă, ce se face brusc nevăzută, căutată îndelung şi apoi uitată, care-şi lasă omoloaga... desperecheată. Să existe, oare, un fel de Triunghi al Bermudelor unde sunt date dispărute şosete, ori o creatură ciudată asemănătoare kraken-ului din folclorul scandinav trăieşte în maşina de spălat şi le înghite? Un lucru este clar: acest mister persistă şi intrigă, motiv care a dus la crearea acestei sărbători inedite, Ziua memorială a şosetei pierdute (#LostSockMemorialDay).

Sursa foto: nationaldaycalendar.com

Şosetele au apărut din nevoia de a proteja tălpile, de a atenua asprimea încălţămintei rudimentare şi de a proteja de frig. Însă nu au fost întotdeauna atât de comode ca cele purtate în prezent. De-a lungul timpului, şosetele au fost realizate din piele adunată în jurul gleznei şi legată, din păr de animale mătuit, numite "piloi" - menţionate în secolul al VIII-lea î.e.n. de poetul grec Hesiod -, sau din materiale textile ori lână, cum erau cele utilizate de romani ("udones"), cu sau fără separatoare pentru degete.

De la primele primele astfel de obiecte vestimentare devenite indispensabile de-a lungul istoriei care sfârşeau prin a fi luate de apa râului în timp ce erau spălate şi până la şosetele desperecheate accidental în vremurile moderne, situaţia şosetelor pierdute este una serioasă, conform daysoftheyear.com, fiind studiată chiar de oameni de ştiinţă. Cercetătorii care au dorit să afle câţi ciorapi sunt rătăciţi într-un an au ajuns la concluzia că, în medie, până la 1,3 şosete se pierd... în fiecare lună!

Ziua vinului muscat

Vinurile au reprezentat întotdeauna o băutură populară încă de la apariţia lor, cu mii de ani în urmă, iar în marea lor familie se face remarcat muscatul, obţinut din unul dintre cele mai vechi soiuri de struguri cunoscute, care continuă să fie cultivat şi astăzi, în podgorii din întreaga lume.

Ziua vinului muscat (#MoscatoDay) a fost creată pentru a celebra istoria şi gustul acestui vin delicat.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Există mai multe teorii cu privire la originile strugurilor muscat, unele dintre acestea menţionând origini din vremea vechilor egipteni şi perşi, din antichitatea timpurie (3000-1000 î.e.n.), iar altele notând că soiurile de muscat au fost cultivate în timpul antichităţii clasice (800 î.e.n. - 600 e.n.) de către greci şi romani.

Potrivit "Wine Grapes - A complete guide to 1.368 vine varieties, including their origins and flavours", de Jancis Robinson, Julia Harding şi José Vouillamoz, din 2012, prima menţiune documentată a strugurilor muscat ("moscat") a fost în lucrările savantului franciscan englez Bartholomeus Anglicus, care a scris despre vinul obţinut din struguri muscat în "De proprietatibus rerum" (1230-1240), tradusă din latină în franceză în 1372.

Aroma deosebită a vinului muscat, o varietate cu un conţinut de alcool destul de redus, îl recomandă în special în zilele de vară, la evenimente festive, în special alături de preparate pe bază de brânză, peşte, pui şi legume. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)