Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua fermoarului

Funcţional, elegant şi reglabil, fermoarul este o invenţie pe cât de populară, pe atât de uşor de trecut cu vederea. Ziua fermoarului (#Zipperday) îşi propune să ne reamintească originea şi istoria acestei invenţii omniprezente.

Sursa foto: www.daysoftheyear.com

Deşi data exactă de naştere a fermoarului este subiect de controverse, Ziua fermoarului este celebrată în mod tradiţional pe 29 aprilie, când, în 1913, omul de ştiinţă şi inventatorul americano-suedez Gideon Sundback a primit un patent pentru o invenţie pe care a botezat-o ''prinzător fără agăţătoare''. Deşi invenţii similare au existat încă din anii 1850, invenţia sa este considerată primul fermoar modern.

Ziua mondială a dorinţelor

Ziua dorinţelor, creată de asociaţia nonprofit din Statele Unite Make-a-Wish, este dedicată transformării viselor în realitate şi celebrării dorinţelor sub toate formele.

Obiectivul organizaţiei, care operează în peste 60 de sedii din Statele Unite şi în 45 de ţări de pe glob, este de a-i ajuta pe copiii bolnavi în fază terminală să-şi îndeplinească dorinţele.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Ziua mondială a dorinţelor a fost celebrată în fiecare an începând cu 2010 şi a fost inspirată de povestea lui Christopher James Greicius, un băieţel energic în vârstă de şapte ani, bolnav de leucemie, care îşi dorea să devină ofiţer de poliţie. Prin efortul comunităţii din Phoenix, Chris a fost poliţist pentru o zi pe 29 aprilie 1980, a primit o insignă de poliţist şi o uniformă confecţionată special pentru el. Din păcate însă, câteva zile mai târziu, a pierdut lupta cu boala.

Ziua internaţională a dansului

Arta dansului este una dintre cele mai mai vechi forme de expresie artistică şi de activitate comunitară din istoria omenirii. Ziua de 29 aprilie a fost declarată Ziua internaţională a dansului în 1982, la iniţiativa Comitetului de Dans al Institutului Internaţional de Teatru (ITI) din cadrul UNESCO şi coincide cu data naşterii, în 1727, a lui Jean Georges Noverre, considerat fondatorul baletului modern.

Este atât un prilej de celebrare pentru cei care înţeleg importanţa şi valoarea acestei forme de artă, dar şi un semnal de alarmă pentru guverne, oameni politici şi instituţiile care nu îi recunosc încă adevărata valoare şi potenţialul, potrivit paginii oficiale a evenimentului, www.international-dance-day.org.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

În fiecare an, este aleasă o personalitate din lumea dansului pentru a comunica un mesaj cu prilejul Zilei internaţionale a dansului. În 2022, autoarea mesajului este balerina sud-coreeană Kang Sue-jin.

''În trecutul îndepărtat, dansul a fost o formă primordială de exprimare şi de comunicare prin intermediul gesturilor: a devenit apoi o arta interpretativă care a inspirat publicul. (...) Dansul este alcătuit din momente efemere, iar destinul dansatorilor este de a fi într-o permanentă mişcare. Cu toate acestea, COVID-19 a restricţionat sau chiar a blocat arta dansului în forma sa originală. Chiar dacă situaţia se îmbunătăţeşte, interpreţii de dans sunt în continuare supuşi unor numeroase restricţii. Acest lucru ne face să preţuim amintirile preţioase ale vremurilor când dansul şi dansatorii străluceau asemenea unor bijuterii, transmiţând suferinţa şi anxietatea umană, dorinţa şi speranţa de viaţă, şi aduceau lumină în lume'', a spus Kang Sue-jin în mesajul său.

Ziua săriturilor

Ziua săriturilor (#WeJumpTheWorldDay) este dedicată practicii Parkour, o disciplină sportivă inspirată din mişcarea corpului uman şi care presupune depăşirea obstacolelor dintr-un anumit spaţiu pentru a parcurge distanţa de la punctul A la punctul B. Cuprinde sărituri, căţărări, alergare, acrobaţii şi tumbe.

În ultimii ani, a existat un adevărat entuziasm pentru practicile de tip Parkour şi, deşi pentru mulţi pare doar o înlănţuitre de sărituri şi alergări inutile, această disciplină promovează o întreagă filosofie în ceea ce priveşte depăşirea obstacolelor şi a propriilor limite.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Georges Hébert (1875-1957), un educator fizic din armata franceză care a dezvoltat o metodă de educaţie fizică şi antrenament denumită ''metoda naturală'', precum şi un program mai larg de antrenament denumit Hebertism, care combină antrenarea unei varietăţi de capacităţi fizice cu antrenarea curajului şi a eticii, este considerat precursorul disciplinei Parkour.

Creatorul disciplinei este considerat David Belle. Nnăscut în 1973, Belle este un actor şi un cascador francez, care a pus bazele sportului parkour pe baza unei metode proprii de antrenament şi inspirându-se din învăţăturile tatălui său, Raymond Belle.

Ziua gheomotocului de păr

Toţi proprietarii de pisici ştiu că animalele lor de companie elimină periodic câte un ghem de păr. În Statele Unite, a fost creată o zi specială (#HairballAwarenessDay) care îşi propune să informeze oamenii cu privire la această manifestare specifică pisicilor şi să-i îndemne pe proprietari să acorde o atenţie deosebită sănătăţii animalelor lor de companie.

Foto: (c) EMIL BADEA (C)/AGERPRES FOTO

În timp ce îşi curăţă blana, pisicile adună cu limba firele de păr moarte, iar o parte din ele rămân agăţate şi sunt înghiţite, ajungând astfel în stomac unde se aglomerează sub forma unor glomeruli de formă compactă. Din cauza lor, pisica are un sentiment de disconfort abdominal, poate fi apatică şi manifestă stări de tuse şi vomă. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)