La trei ani de la incendiul care a devastat-o, catedrala Notre-Dame din Paris şi-a recăpătat albul original datorită efortului depus zilnic de o armată de meşteri în mijlocul unei păduri de schele pentru redeschiderea ei, prevăzută în 2024, relatează miercuri AFP.

"Îndepărtarea prafului şi curăţarea bolţilor, pereţilor şi podelei", care ar trebui finalizate în scurt timp, precum şi pregătirea arcadelor pentru reconstrucţia lor, "au redat catedralei albul iniţial", a declarat instituţia publică responsabilă de şantierul de restaurare, cu câteva zile înainte de împlinirea a trei ani de la incendiul care a distrus parţial catedrala.

Înainte de incendiu, catedrala primea aproape 12 milioane de vizitatori şi găzduia 2.400 de slujbe şi 150 de concerte pe an.

La 15 aprilie 2019, un uriaş incendiu a devastat această capodoperă a artei gotice, provocând prăbuşirea şarpantei, a celebrei turle, a ceasului şi a unei secţiuni din boltă, devastate de flăcări sub privirile uluite a milioane de oameni din întreaga lume.

Gaura rămasă în clădire în urma incendiului a făcut loc unei păduri de schele care îi acoperă şi laturile.

Lucrările titanice pe acest şantier au început în aprilie 2019 cu "securizarea" clădirii (îndoirea celor 28 de contraforturi suspendate, demontarea schelei care înconjura turla, curăţarea molozului, îndepărtarea celor 450 de tone de plumb parţial vaporizat în atmosferă...). O "etapă majoră", desfăşurată în condiţii de securitate sporită, care a fost finalizată în vara anului 2021, la un cost total de 151 de milioane de euro.

Catastrofa a suscitat un val de generozitate fără precedent, până în prezent fiind colectaţi aproape 844 de milioane de euro sub formă de donaţii de la 340.000 de donatori din 150 de ţări, potrivit instituţiei publice responsabile de proiectul de restaurare.

Pe lângă lucrările în curs de desfăşurare în catedrală, activitatea de restaurare continuă în atelierele de meşteşuguri din toată Franţa.

Surprize arheologice

Orga imensă, datând din 1733, cea mai mare din Franţa, a fost ferită de foc, însă a fost acoperită cu praf de plumb. Ea a fost demontată, la fel şi vitraliile, şi se află în curs de curăţare, ca şi 22 de tablouri de format mare din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, în timp ce mai multe statui, deja restaurate, sunt expuse la Paris.

Mai durează puţin până la începerea lucrărilor de reconstrucţie a şarpantei medievale a naosului şi a corului şi a turlei lui Viollet-le-Duc, cu un cadru din lemn masiv de stejar, care ar trebui să se înalţe deasupra Parisului în primăvara anului 2023, potrivit instituţiei publice. O mie de stejari din păduri publice şi private au fost deja tăiaţi şi se află în aşteptare.

O altă etapă cheie a şantierului trebuie demarată miercuri: extragerea pietrelor care vor permite reconstrucţia bolţilor distruse sau deteriorate.

Două teste au fost efectuate în perioada septembrie 2020 - aprilie 2021 în capelele interioare ale catedralei, 24 în total, pentru stabilirea tehnicilor prin care le vor fi redate culorile originale.

La începutul lunii martie, săpăturile au rezervat o surpriză majoră în centrul şantierului: descoperirea unui sarcofag de plumb şi a rămăşiţelor unui vechi paravan al catedralei datând din secolul al XIV-lea, o platformă din piatră ce separa corul liturgic de naos şi de credincioşi.

Dioceza intenţionează să profite de restaurarea Notre-Dame pentru a da o nouă viaţă amenajărilor interioare prin integrarea artei contemporane între vechii maeştri, precum fraţii Le Nain sau Charles Le Brun, a luminii la nivelul feţei, a unor bănci mobile pentru a înlocui scaunele seculare şi a unor fraze biblice proiectate pe pereţi.

Cripta, situată sub catedrală, ar trebui să servească şi ca spaţiu de depozitare, cu acces uşor prin instalarea unui lift.

Când vor reveni în celebra catedrală, în 2024, turiştii şi credincioşii vor intra pe marea uşă centrală şi nu pe uşile laterale. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)