Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua Mondială a Sănătăţii

Istoria Zilei Mondiale a Sănătăţii (#WorldHealthDay) este strâns legată de apariţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), o instituţie specializată a Naţiunilor Unite, creată pe 22 iulie 1946, la Geneva, şi care funcţionează efectiv din 7 aprilie 1948. În 1948, la Prima Adunare Mondială a Sănătăţii s-a decis celebrarea, pe data de 7 aprilie a fiecărui an, a Zilei Mondiale a Sănătăţii.

Marcată pentru prima dată în 1950, Ziua Mondială a Sănătăţii este un eveniment important care include anual o temă menită să atragă atenţia asupra unei probleme de sănătate actuale cu care se confruntă lumea. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) are 194 de state membre, care au sarcina ca în această zi să organizeze evenimente locale, regionale şi internaţionale, privind o anumită temă de sănătate. Guvernele locale tind, de asemenea, să se implice, organizând activităţi menite să concentreze atenţia lumii asupra unor aspecte importante legate de sănătate la nivel global.

Foto: (c)  ELENA STANCIU / AGERPRES FOTO

În ultimii 70 de ani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a fost implicată în mobilizarea a numeroase eforturi în întreaga lume, în cadrul cărora s-a accentuat de ce medicamentele sunt esenţiale pentru sănătatea publică şi care sunt bolile cărora trebuie să li se acorde o atenţie deosebită, notează site-ul Daysoftheyear.com.

Un succes important al OMS a fost mişcarea de eradicare a variolei. Aceasta a fost iniţiată în 1958, la presiunea lui Viktor Zhdanov, ministrul adjunct al sănătăţii din URSS de atunci. În puţin peste 20 de ani, în 1979, OMS a declarat că variola a fost eradicată, fiind astfel prima boală din istorie care a fost eliminată prin eforturile dedicate ale oamenilor din întreaga lume, care au colaborat pentru dispariţia ei.

Atenţia OMS s-a îndreptat apoi către bolile transmisibile, cu un accent deosebit pus pe tuberculoză şi pe HIV/SIDA. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a jucat, de asemenea, un rol important în răspunsul la pandemia globală provocată de coronavirus.

În fiecare an, Ziua Mondială a Sănătăţii se concentrează pe o anumită temă. De-a lungul anilor, temele au variat, însă de fiecare dată ele au vizat probleme actuale, de la eradicarea globală a poliomielitei la siguranţa rutieră. Toate aceste probleme au fost considerate suficient de importante pentru sănătatea globală încât să merite un focus special la această dată.

De-a lungul anilor, printre temele alese cu ocazia acestei zilei au figurat "Construirea unei lumi mai echitabile şi mai sănătoase", "Sprijinirea asistenţilor medicali şi a moaşelor" sau "Sănătate pentru toţi: Pentru toată lumea, pretutindeni". În acest an, tema #WorldHealthDay este "Our Planet, Our Health" ("Planeta noastră, sănătatea noastră").


Ziua Internaţională a Castorului

Castorul este, poate, cunoscut drept animal naţional al Canadei, însă acest simpatic rozător care construieşte baraje poate fi găsit pe continentul nord-american şi în Eurasia ca două specii distincte.

Şi pentru că populaţia de castori la nivel global este în declin de câteva decenii, Ziua Internaţională a Castorului (#InternationalBeaverDay), marcată anual pe 7 aprilie, are drept scop celebrarea, dar şi conştientizarea situaţiei dificile în care se află aceste rozătoare semi-acvatice, a căror populaţie aproape că a dispărut la sfârşitul secolului al XVII-lea din Europa, din cauza apetitului europenilor pentru blana de castor din care îşi confecţionau căciuli. Ulterior, aceştia vor fi nevoiţi să importe blana de castor din America de Nord, însă la mijlocul secolului al XIX-lea, popularitatea acestor căciuli scade în detrimentul celor din mătase, iar comerţul cu blănuri intră într-un declin masiv.

Castorii sunt cunoscuţi pentru capacitatea lor de a doborî copaci, însă mulţi oameni s-ar putea să nu ştie că ei folosesc fiecare bucăţică din copacul pe care îl rod! Ce-i drept, sunt super eficienţi în utilizarea mediului înconjurător. Castorii mănâncă mugurii, scoarţa şi frunzele unui copac, înainte de a-i roade ramurile şi trunchiul, retezându-le în bucăţi mai mici cu care să construiască baraje de apă.

Barajele construite de castori sunt utile pentru a preveni inundaţiile şi secetele, pentru a reface zonele nordice umede, ajutând chiar la purificarea apei. Cel mai mare baraj construit de castori se află în Parcul Naţional Wood Buffalo, din Alberta, Canada, şi are o lungime de 850 de metri!

Potrivit site-ului Daysoftheyear.com, Ziua Internaţională a Castorului este o sărbătoare destul de modernă, marcată din 2009, când grupul "Beavers: Wetlands & Wildlife" a decis că o astfel de zi este utilă pentru a sensibiliza publicul cu privire la acest simpatic rozător şi asupra pericolelor care îl pasc din cauza pierderii habitatelor. Fiind o specie timidă, mulţi oameni nu sunt conştienţi de importanţa şi de beneficiile aduse de castori sănătăţii generale a mediului şi a ecosistemelor în care trăiesc, deşi unii le recunosc meritele, numindu-i "eroii cu coadă plată"!AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: beaversww.org