Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua mondială de conştientizare a autismului

Ziua Mondială de Conştientizare a Autismului (#WorldAutismAwarenessDay) a fost stabilită la 18 decembrie 2007 de către Organizaţia Naţiunilor Unite şi este marcată în fiecare an la 2 aprilie.

Autismul afectează aproximativ 1 din 150 de copii din întreaga lume. Este o tulburare de dezvoltare neuronală care le afectează capacitatea de a socializa în mod normal şi în special abilităţile de a utiliza comunicarea verbală şi non-verbală. Din 2012, s-a înregistrat o creştere de 30% a numărului de copii afectaţi de autism, iar Ziua mondială de conştientizare a autismului contribuie la conştientizarea acestei probleme de sănătate tot mai răspândite.

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Autismul apare pentru prima dată foarte devreme, manifestându-se încă din copilărie. Boala progresează în mod constant, fără remisiune, primele simptome apărând în general în jurul vârstei de şase luni şi fiind ferm instalate la vârsta de doi sau trei ani. Mai degrabă decât să aibă o singură caracteristică distinctivă, autismul este indicat prin reunirea a trei simptome separate. Triada include dificultăţi de socializare, probleme de comunicare şi un număr limitat de interese combinat cu un comportament repetitiv.

Autismul nu mai este clasificat ca o singură tulburare, ci mai degrabă ca un întreg spectru care variază în gravitate. Una dintre cele mai cunoscute tulburări de pe listă, în afara autismului propriu-zis, este sindromul Asperger, semnificat de prezenţa simptomelor autismului fără afectarea dezvoltării limbajului.

Persoanele din spectrul autist prezintă zone de inteligenţă mult mai puternice decât ale altor persoane. Aceste zone tind să fie în domeniul cititului, limbajului, muzicii sau al abilităţilor spaţiale, manifestându-se ocazional la un asemenea grad încât aceste persoane se pot încadra în categoria "supradotate" în aceste domenii. Acest lucru pare să fie contrabalansat de întârzieri semnificative în alte domenii de dezvoltare.

Ziua internaţională a bătăii cu perne

Bătăile cu perne au existat, probabil, dintotdeauna, dar în prezent se bucură de o popularitate nemaiîntâlnită. Inspirate de filmul fantastic Fight Club, în care bărbaţii îşi revendică masculinitatea brută prin box cu pumnii goi, cluburi de bătaie cu perne au început să apară în întreaga lume.

La început a fost un fenomen de mică amploare, dar a continuat să crească, apărând cluburi de Pillow Fight în Londra şi Vancouver, San Francisco şi Manhattan, până când, brusc, într-o mare mişcare de solidaritate, în martie 2008, a avut loc Ziua internaţională a bătăii cu perne (#InternationalPillowFightDay). De atunci, această zi, fondată de Urban Playground Movement (mişcarea pentru locurile de joacă urbane), continuă să fie sărbătorită în întreaga lume în prima sâmbătă din aprilie, nenumărate kilograme de umplutură şi pene fiind împrăştiate în numele distracţiei în această zi, care are şi un site dedicat (pillowfightday.com).

Foto: (c)  ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Pentru a o sărbători, toată lumea are deja tot ceea ce are nevoie, aşa că nu deliberaţi asupra pernei care ar putea face cele mai multe... pagube, ci găsiţi-vă spiritul de luptă şi implicaţi-vă, îndeamnă site-ul daysoftheyear.com. Poate părea o prostie pentru unii, dar, în timp ce alte evenimente necesită o planificare serioasă şi atentă, o bătaie cu perne poate atinge proporţii epice în doar câteva momente. Toată lumea are o pernă, iar unii norocoşi au chiar două, trei sau mai multe. Cu un astfel de arsenal la dispoziţie, pare o concluzie de la sine înţeleasă cine va ieşi victorios.

Dar, dacă istoria războiului, a competiţiei şi a bătăliei ne-a învăţat ceva, acest lucru este că cei care par cel mai bine pregătiţi nu sunt întotdeauna şi cei care ies din cenuşă, sau mai degrabă din pene, nevătămaţi. Ziua internaţională a bătăii cu perne înseamnă mai mult decât a avea cea mai mare cantitate de muniţie. Este nevoie de îndemânare, tactică, determinare şi dorinţa de a te distra. Ca în orice luptă, tactica este vitală!

Ziua internaţională a mersului pe foc

Când auzim expresia "a trecut prin foc", este vorba de obicei de o metaforă pentru o perioadă deosebit de grea din viaţa cuiva. Dar sărbătoarea de astăzi se referă la propriu la oameni care au trecut prin foc, păşind cu picioarele goale pe cărbuni încinşi. Ziua internaţională a mersului pe foc (#InternationalFirewalkDay), marcată în prima sâmbătă din luna aprilie, celebrează această practică străveche preluată şi de noua generaţie ca o modalitate de a-şi înfrunta temerile şi de a accepta transformarea pe care o poate aduce focul. Ideea unei sărbători globale pentru Firewalking a fost discutată la o întâlnire dedicată acestei practici, desfăşurată în Letonia în 2017, şi astfel a fost fondată această zi de către Asa Beckman, Rolf Beckman, Baiba Vecvanags, Martins Vecvanags şi Stephen Brown.

Sursa foto: International Firewalk Day/Twitter

Istoria acestei zile începe însă în preistorie, având în vedere că cele mai vechi înregistrări despre mersul pe foc datează din anul 1200 î.Hr. În întreaga lume, diferite culturi au îmbrăţişat mersul prin foc, folosindu-l ca metodă de demonstrare a devotamentului religios, ca iniţiere în societăţi secrete sau în viaţa de adult sau ca modalitate de a promova vindecarea prin credinţă.

Secretul mersului pe foc constă în încredere şi ştiinţă, nu în magie. Atunci când este executat corect, stratul de cenuşă şi anumite proprietăţi ale termodinamicii ajută la protejarea picioarelor de arsuri. Mersul ferm şi încrezător pe foc nu este doar o bravadă, ci şi o modalitate sigură de protejare a picioarelor - călcând uniform şi încet pentru nu sparge bariera dintre picioare şi cărbunii fierbinţi de dedesubt. Cine îşi pierde calmul şi începe să se grăbească, aproape sigur va sfârşi prin a se arde; încrederea este cu siguranţă cheia!

Ziua bricolajului

Cheltuim o mulţime de bani pentru a-i plăti pe alţii să facă lucruri pentru noi - să ne tundă părul, să ne repare maşinile şi calculatoarele, să ne tundă gazonul etc. Dar tot mai mulţi încep să fie de acord cu faptul că, în zilele noastre, oamenii au devenit prea dependenţi de alţii şi, ca urmare, prea neajutoraţi atunci când sunt lăsaţi pe cont propriu. Sigur, nu toată lumea cunoaşte în detaliu construcţia unui motor, dar cu siguranţă majoritatea dintre noi ar putea învăţa să schimbe o roată pe cont propriu, de exemplu, scrie site-ul daysoftheyar.com în prezentarea Zilei bricolajului, marcată în prima sâmbătă din aprilie.

Ziua bricolajului (#DIYDay) a fost creată relativ recent de echipa Craft Box Girls, 2016 fiind primul an în care a fost sărbătorită. Misiunea Craft Box Girls este de a-i celebra pe oamenii creatori şi de a-i inspira pe oamenii obişnuiţi să creeze lucruri pe cont propriu.

Foto: (c)   CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Istoria bricolajului în sine datează probabil din vremuri străvechi. Arheologi italieni au descoperit recent în sudul Italiei ruinele unei structuri asemănătoare unui templu grecesc din secolul al VI-lea î.Hr., care era însoţită de instrucţiuni detaliate de asamblare, motiv pentru care a fost supranumită "clădirea antică IKEA".

La fel ca în celebrele broşuri de instrucţiuni de la IKEA, diferitele secţiuni ale templului erau inscripţionate cu simboluri codificate care arătau cum se potrivesc piesele între ele. Aşadar, se pare că bricolajul are o istorie fascinantă!

Cu cât putem face mai multe lucruri, cu atât vom fi mai încrezători şi vom deveni mai independenţi. Pentru că, după cum spune o zicală - "dă-i unui om un peşte şi îl hrăneşti pentru o zi; învaţă un om să pescuiască şi îl hrăneşti pentru o viaţă întreagă." Prin urmare, ziua bricolajului reprezintă o oprtunitate de a începe să învăţăm să facem lucruri noi.

Ziua dihorului

Ziua Dihorului (#FerretDay), sărbătorită în fiecare an pe 2 aprilie, a fost recunoscută oficial în 2014, deşi fusese de fapt creată cu câţiva ani înainte de Carol Roche, o newyorkeză fermecată de noul ei animal de companie, despre care spunea că este "la fel de afectuos şi sociabil ca un căţeluş şi independent şi jucăuş ca un pisoi". Roche ar fi prima persoană din lume care şi-a luat un dihor ca animal de companie.

Cuvântul "dihor" provine din latină şi înseamnă "mic hoţ", ceea ce descrie perfect natura acestor creaturi de a "căuta" lucruri. Oamenii i-au domesticit pe aceşti vânători vicleni în urmă cu peste 2.000 de ani, special pentru abilităţile lor de vânătoare. Proprietarii de terenuri îi foloseau pentru a depista şi ucide paraziţii care altfel ar fi scăpat de sub control. Viclenia şi isteţimea lor au făcut din dihori un instrument valoros pentru mulţi.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI/AGERPRES FOTO

În prezent, aceste animale sunt rareori folosite pentru vânătoare, dar sunt crescute din ce în ce mai mult ca animale de companie. Dihorii sunt adesea deţinuţi de persoane alergice sau mai puţin iubitoare de pisici şi câini. Dihorii sunt foarte afectuoşi şi au tendinţa de a se lega de stăpânii lor.

Dihorul este şi un animal inteligent, la fel cum sunt şi câinii. Are o greutate de aproape 2 kg şi o durată de viaţă cuprinsă între 7 şi 10 ani. Este un mamifer carnivor, face parte din familia mustelidelor şi are o glandă olfactivă, care produce un miros neplăcut şi de aceea a fost numit un animal urât mirositor. Dihorii masculi sunt cunoscuţi sub numele de Hobs, iar femelele sunt cunoscute sub numele de Jills.

Aceste animale au blana neagră, maro, albă, uneori mixtă, foarte apreciată. Din acest motiv au apărut şi în opere de artă bine cunoscute. Cea mai faimoasă reprezentare artistică a unui dihor este, fără îndoială, pictura lui Leonardo da Vinci "Doamna cu hermină", care datează din 1490 şi despre care mulţi cercetători cred că prezintă de fapt un dihor. Există, de asemenea, un portret al reginei Elisabeta I cu un dihor de companie care poartă o mică coroană pe post de zgardă!AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Andreea Preda)