Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Descreţirea frunţilor prin farse

Ziua păcălelilor, Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (Fools' Day), sărbătorită în fiecare an la 1 aprilie, este un prilej universal de zâmbete şi, uneori, de răzbunare nevinovată. Pentru că această zi este dedicată farselor de tot felul.

Astăzi, copiii le joacă farse părinţilor sau bunicilor, descreţindu-le frunţile, adulţii îi păcălesc la rândul lor pe cei mici când aceştia se aşteaptă mai puţin, prietenii şi colegii îşi fac unii altora glume, care mai de care mai amuzante şi, nu de puţine ori, chiar şi companiile iau parte la această tradiţie, prin diverse campanii ingenioase, toate cu un singur scop: provocarea zâmbetelor - de surpriză, pe chipurile celor păcăliţi şi de satisfacţie, în cazul păcălitorilor.

Nu se cunoaşte exact când a apărut Ziua Păcălelilor, însă această sărbătoare prezintă asemănări cu alte obiceiuri tradiţionale din diverse colţuri ale lumii, marcate de farse şi veselie. Unii cred că această zi celebrează "farsele" pe care le joacă natura capricioasă în această perioadă a anului, după cum notează nationaldaycalendar.com. Alţii susţin că ar avea legătură cu Holi, tradiţie indiană celebrată la sfârşitul iernii printr-un mare festival anual, sau cu Hilaria, un festivalul al veseliei din Roma Antică, ţinut în timpul echinocţiului de primăvară. Cea mai veche referire cunoscută la Ziua păcălelilor se regăseşte în povestea "Nun's Priest's Tale" de Geoffrey Chaucer din anii 1390.

Unii istorici consideră că acest obicei este originar din Franţa, pornind de la mutarea zilei de Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie, odată cu adoptarea calendarului gregorian, în secolul al XVI-lea. Cei care au continuat să celebreze Anul Nou pe 1 aprilie în loc de 1 ianuarie erau numiţi ''păcăliţii de aprilie''. O altă poveste plasează mai exact originile acestei sărbători în Edictul lui Roussillon (1564, Franţa), care decreta că prima zi a Anului Nou, sărbătorită până atunci de Paşti, se muta pe 1 ianuarie. Sărbătoarea Paştilor, cu o dată variabilă, se întâmpla să aibă loc adesea în aprilie, astfel că ''păcăliţii de aprilie'' au devenit cei care au păstrat tradiţia celor două sărbători în această lună, potrivit dictionary.com.

De-a lungul timpului, posturi de radio şi televiziune sau ziare au fost sursa unora dintre cele mai cunoscute farse de Ziua păcălelilor din istorie. În 1950, ziarul The Progress din Clearfield, Pennsylvania, Statele Unite, a publicat o fotografie cu un OZN deasupra oraşului pretizând că acesta era real. În 1992, Times of London a relatat că Belgia negocia o aderare la Ţările de Jos, iar în 2008, BBC a prezentat un documentar despre pinguini zburători.

Pentru o farsă reuşită de Ziua păcălelilor secretul constă în planificarea minuţioasă. În plus, trebuie să fiţi primul care o duce la îndeplinire, pentru că păcăleala îşi pierde farmecul dacă altcineva v-o ia înainte. În plus, odată făcută o farsă, toţi ceilalţi vor fi în alertă, iar elementul surpriză se va pierde.

Pentru a avea mai multe şanse la o păcăleală reuşită este bine să aveţi aliaţi. Atenţie, însă! Cu cât sunt mai multe persoane implicate, cu atât creşte riscul de a fi descoperiţi înainte ca planul să fie dus la bun sfârşit.

Şi pentru că o farsă reuşită devine şi mai amuzantă dacă este povestită, surprindeţi momentul şi împărtăşiţi-l pe reţelele sociale cu hashtag-ul #AprilFoolsDay. Cereţi, însă, acordul celor implicaţi.

Ziua mersului pe jos la serviciu

În prima zi de vineri din luna aprilie se sărbătoreşte Ziua mersului pe jos la serviciu (#WalktoWorkDay), o ocazie de a înlocui rutina cu o activitate benefică, atât pentru corp, cât şi pentru mediul înconjurător.

Drumul parcurs pe jos până la locul de muncă poate fi un bun prilej de relaxare, de meditaţie, dar şi de revigorare prin mişcare, o alternativă la timpul petrecut în traficul aglomerat şi o bună ocazie de a combate sedentarismul.

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Istoria Zilei mersului pe jos la serviciu a început în anul 2004 când revista Prevention a creat şi a promovat această sărbătoare în încercarea de a oferi cititorilor săi nu numai informaţii, ci şi strategii creative pentru a le îmbunătăţi sănătatea şi calitatea vieţii. Demersul a fost preluat imediat de Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane (HHS) al Statelor Unite, astfel sărbătoarea a devenit din ce în ce mai cunoscută şi susţinută, oficial şi neoficial, şi a ajuns să fie celebrată şi în alte ţări.

Mersul oferă beneficii uimitoare pentru sănătate, iar timpul suplimentar alocat pentru deplasarea pe jos la serviciu ajută la limpezirea şi liniştirea gândurilor, la energizare, precum şi la îmbunătăţirea sănătăţii fizice, a acuităţii mentale şi, de ce nu, a performanţelor profesionale. În plus, contribuie la conştientizarea naturii din care facem parte, chiar şi în mediul urban. Fie că e vorba de senzaţia vântului pe piele, căldura razelor soarelui, picăturile de ploaie, sunetul păsărilor sau de zumzetul oraşului din jur, Ziua mersului pe jos la serviciu ajută la reconectarea cu mediul înconjurător.

În plus, mersul pe jos la serviciu presupune renunţarea, cel puţin pentru 24 de ore, la mijloacele de transport, de cele mai multe ori poluante, prin folosirea energiei corporale pentru o deplasare prietenoasă cu mediul, minimizând amprenta de carbon a fiecărei persoane.

Cei care locuiesc prea departe de locurile lor de muncă pentru a parcurge tot drumul pe jos, pot să coboare cu câteva staţii mai devreme sau să parcheze maşina mai departe de sediu, iar persoanele care lucrează de acasă îşi pot planifica o plimbare dimineaţa, înainte de a se aşeza la birou, în pauza de prânz sau seara, după încheierea programului.

Ziua în care lectura este amuzantă

Dacă aţi încercat fără succes să-i determinaţi pe copii să abandoneze jocurile video şi să se delecteze cu o carte, Ziua în care lectura este amuzantă (#ReadingIsFunnyDay) poate fi ocazia perfectă. Potrivit daysoftheyear.com, această sărbătoare îşi propune să le demonstreze copiilor şi tinerilor că cititul unei cărţi poate fi la fel de plăcut şi distractiv ca alte forme moderne de divertisment. În acest sens, este încurajată alegerea unor cărţi amuzante, cum ar fi cele care conţin culegeri de ghicitori sau de glume, benzi desenate, ori poveşti haioase, dar şi volumele cu personaje fantastice.

Foto: (c)  LIVIU SOVA/AGERPRES FOTO

Ziua monedei de 1 cent

În fiecare an, pe 1 aprilie, în Statele Unite se sărbătoreşte Ziua monedei de 1 cent (#OneCentDay), dedicată istoriei acestei unităţi monetare.

Numită colocvial "penny", moneda de 1 cent a apărut în Statele Unite în 1793, însă forma cunoscută a acesteia, purtând chipul preşedintelui american Abraham Lincoln (1809-1865), a intrat în circulaţie abia în 1909. Înainte de această dată, pe moneda de 1 cent era reprezentat un cap de amerindian.

Sursa foto: blog.gale.com 

Imaginea lui Lincoln pe această monedă a apărut după o decizie luată de preşedintele Franklin D. Roosevelt (1882-1945), care a apelat a apelat la sculptorul american de origine irlandeză Augustus Saint-Gaudens (1848-1907) pentru a reproiecta monedele americane existente. Până la acel moment, nicio altă monedă nu purtase chipul unei persoane reale.

La data lansării monedei de 1 cent, pe 22 august 1909, s-au stârnit numeroase speculaţii şi un interes deosebit în rândul publicului, potrivit daysoftheyear.com. La unităţile Trezoreriei din Statele Unite s-au creat cozi lungi în acea dimineaţă. Autorităţile nu au anticipat acest interes deosebit, iar cei care s-au aşezat primii la coadă au putut să primească câte monede au dorit, însă odată cu trecerea orelor numărul lor a fost raţionalizat, fiecare persoană putând intra în posesia a maximum o sută de astfel de unităţi montare proaspăt bătute.

Ziua următoare, multe dintre aceste monede au fost foarte căutate, un penny ajungând chiar şi la 25 de cenţi datorită interesului manifestat de colecţionari şi al celor care erau dornici să intre în posesia unui astfel de bănuţ. În cele din urmă, valoarea a scăzut la 5 cenţi, până când interesul a dispărut şi moneda de 1 cent a devenit o prezenţă obişnuită pe piaţă.

Luna de conştientizare a autismului, bolii Parkinson şi stresului

Aprilie este luna în care se marchează anumite evenimente, acţiuni sau afecţiuni în vederea creşterii nivelului de conştientizare cu privire la acestea.

Luna de conştientizare asupra autismului (#AutismAwarenessMonth) - Autismul este o tulburare de spectru ce afectează comunicarea şi comportamentul, prezentă în toate regiunile lumii. Deoarece lipsa înţelegerii tulburării are un impact enorm asupra persoanelor cu autism, a familiilor lor şi a comunităţilor este încurajată informarea şi susţinerea persoanelor diagnosticate cu această tulburare astfel încât acestea să poată duce o viaţă împlinită, ca parte integrantă a societăţii.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Luna aprecierii jazz-ului (#JazzAppreciationMonth) - Muzica jazz este considerată un simbol cultural al istoriei Statelor Unite ale Americii. John Edward Hasse, curator la Muzeul Naţional de Istorie Americană Smithsonian a fondat Luna aprecierii jazz-ului în 2001 din dorinţa de a-i încuraja pe oameni să asculte acest gen ofertant de muzică şi să-i descopere istoria fascinantă.

Luna pălăriei de paie (#StrawHatMonth) - Pălăria de paie este prezentă în culturi din diverse colţuri ale lumii. Forma acestui obiect creat iniţial pentru a-i proteja pe lucrătorii agricoli de soarele dogoritor şi chiar de intemperii, diferă în funcţie de specificul regiunii, la fel ca şi tipul de fibre vegetale din care este confecţionată (paie, papură, frunze de palmier, bambus, orez şi altele).

Luna de conştientizare a stresului (#StressAwarenessMonth) - Stresul nu este neapărat un lucru rău, conform stress.org.uk, deoarece acest răspuns al organismului a ajutat, de-a lungul istoriei, la supravieţuirea speciei noastre, însă în vremurile moderne trepidante el riscă să facă mai mult rău decât bine, la nivel fizic, mental şi emoţional. De aceea, este bine să se cunoască ce este stresul, care sunt efectele acestuia asupra individului şi/sau a societăţii şi prin ce metode poate fi gestionat şi eliminat.

Luna schimbării anvelopelor (#SummerTireChangeoverMonth) - Din 1847, când a fost brevetată inventarea anvelopei pneumatice din cauciuc de către britanicul Robert William Thomson, acest obiect a continuat să rămână indispensabil în transportului rutier şi, de-a lungul deceniilor, a suportat numeroase îmbunătăţiri. Pentru o performanţă optimă şi cea mai bună aderenţă posibilă pe carosabil în vederea asigurării siguranţei, este obligatorie adaptarea cauciucurilor utilizate la condiţiile de vreme. Potrivit legislaţiei, constituie contravenţie conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă. Aprilie este momentul perfect pentru schimbarea cauciucurilor de iarnă cu cele de vară.

Luna de conştientizare asupra bolii Parkinson (#ParkinsonsAwarenessMonth) - Boala Parkinson, a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă asociată vârstei înaintate, după boala Alzheimer, şi care afectează între 7 şi 10 milioane de oameni din întreaga lume, este de multe ori neînţeleasă. #ParkinsonsAwarenessMonth îşi propune să crească interesul societăţii faţă de această afecţiune, dar şi nivelul de implicare al societăţii în beneficiul persoanelor diagnosticate cu aceasta.

Luna poetică a Pământului (#PoeticEarthMonth) - potrivit daysoftheyear.com, în aprilie se promovează importanţa îngrijirii naturii, atât pentru binele planetei, cât şi al nostru, fiecare persoană fiind încurajată să contribuie la creşterea nivelului de conştientizare în acest sens prin poezie şi artă.

Luna grădinii (#GardenMonth) - Una dintre cele mai frumoase perioade din mijlocul naturii este mijlocul primăverii, când toate grădinile se umplu de culoare şi de viaţă. Tocmai de aceea, luna aprilie este dedicată celebrării grădinilor şi a tuturor activităţilor asociate acestora. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: inews.co.uk