Simţul orientării unui adult este influenţat de tipul de mediu în care a crescut, potrivit unui studiu care oferă un avantaj persoanelor originare dintr-un mediu rural în comparaţie cu cele care au crescut într-un mediu mai degrabă urban, informează AFP.

Oamenii de ştiinţă studiază de mult timp felul în care mediul influenţează capacităţile cognitive ale fiinţei umane. Cercetarea este prima confirmare experimentală a influenţei mediului asupra dobândirii simţului orientării.

Experimentele pe rozătoare au demonstrat că atunci când şoarecii sunt crescuţi în cuşti cu trasee mai mult sau mai puţin complicate, ''anumite capacităţi cognitive din creierul lor, printre care orientarea spaţială, au fost de asemenea modificate'', a explicat pentru AFP Antoine Coutrot, cercetător CNRS în cadrul LIRIS (Universitatea din Lyon).

Problema este că, ''în cazul oamenilor, este mult mai complicat de cuantificat, întrucât aceştia nu pot fi închişi în cuşti'', a adăugat specialistul în ştiinţe cognitive şi autor principal al studiului publicat în revista Nature.

Pentru a depăşi acest obstacol, echipa pe care a condus studiul împreună cu profesorul Hugo Spiers, de la University College din Londra, a utilizat baza de date a utilizatorilor unui joc video pentru telefonul mobil, Sea Hero Quest (SHQ), creat în 2016 pentru a fi folosit la o cercetare în domeniul neuroştiinţelor asupra bolii Alzheimer.

Jocul permite măsurarea sensului orientării participanţilor, care au trebuit să memoreze traseul unui canal fluvial, de dificultate în creştere. SHQ numără până în prezent peste 3,9 milioane de utilizatori adulţi, dintre care cercetătorii au extras datele a 400.000 de participanţi din 38 de ţări, selectaţi pentru că au utilizat jocul în mod responsabil şi au furnizat informaţii demografice.

Asemenea învăţării unei limbi străine

Cercetătorii au observat că, printre efectele mediului, se numără şi faptul că, în medie, ''persoanele care au crescut într-o zonă rurală au un simţ al orientării mai bun decât cele care au crescut într-un mediu mai degrabă urban'', a spus Coutrot.

Ceea ce s-ar explica prin faptul că ''zona rurală este un mediu mai degrabă complex, în sensul că foarte puţin organizat, cu distanţe mai mari, care presupune memorarea unui itinerar'', a mai spus el.

Această diferenţă între urban şi rural tindă să se estompeze pentru persoanele care au crescut într-un oraş ''complex'' cum ar fi Paris sau Praga, care numără mult mai puţine intersecţii în unghi drept în comparaţie cu un oraş construit pe un plan cadrilat cum este Chicago, spre exemplul, se mai arată în studiu.

Pentru a măsura în special acest efect, echipa lui Coutrot şi Spiers a stabilit un indicator de entropie sau de complexitate, folosind planul a 380 de oraşe.

Potrivit cercetării, capacitatea de orientare dobândită în timpul copilăriei ''evoluează apoi puţin în funcţie de vârstă şi de diferite deplasări pe care le realizăm, cum ar fi o mutare dintr-un loc într-altul'', a precizat Coutrot.

Nimic nu interzice cu toate acestea unei persone originare din Chicago să-şi îmbunătăţească simţul orientării în perioada adultă. Dar ''este puţin ca învăţarea unei limbi străine, care ne va fi mult mai uşor de vorbit dacă am învăţat-o pe când eram tineri în comparaţie cu vârsta adultă'', a adăugat cercetătorul.

O altă constatare, de bun simţ, dar confirmată prin experiment: ne orientăm mereu mai bine într-un cadru familiar. Pentru a-şi verifica ipoteza, cercetătorii au dezvoltat o versiune urbană a jocului şi au constatat că rezidenţii unui oraş cu un plan sub formă de reţea au un uşor avantaj când vine vorba de orientare, potrivit unui comunicat al University College. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)