Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua internaţională a Lego

Greu de crezut că s-au scurs peste şapte decenii de la apariţia pe piaţă a micilor cărămizi colorate din plastic cunoscute în întreaga lume sub numele de Lego, care au adus bucurie de-a lungul anilor şi au stimulat creativitatea majorităţii copiilor - şi a multor adulţi.

De la maşini la dinozauri, case, avioane, roboţi sau extratereştri, cărămizile Lego pot fi asamblate, datorită designului lor ingenios, în aproape orice poate fi construit. Fiind o jucărie atât de versatilă, care se adresează oamenilor de toate vârstele, nu este de mirare că Lego este în prezent unul dintre cele mai cunoscute branduri. Potrivit BrandFinance, s-a situat în 2021 pe locul al 7-lea al celor mai puternice branduri din lume, în urcare cu patru poziţii din 2020, după o scădere în anii precedenţi şi după ce s-a situat pe locul fruntaş în 2017. Măsurile de izolare impuse în contextul pandemiei de COVID-19 au condus, se pare, la o creştere a vânzătorilor, fiind observat un interes crescut în special din partea adulţilor.

Jocul de Lego este celebrat chiar în ziua în care tâmplarul danez Godtfred Kirk Christiansen a depus solicitarea pentru brevetarea cărămizii originale Lego, în 1958. Această cărămidă, ce nu semăna cu nimic inventat anterior, avea un sistem sofisticat de asamblare, care o făcea solidă, versatilă şi puţin probabil să se desfacă când era răsturnată. Godtfred s-a asigurat nu doar de obţinerea brevetului pentru designul cărămizii Lego, ci şi a celui pentru conceptul asamblării mai multor cărămizi într-un sistem de construcţie, fapt ce i-a protejat designul de concurenţă.

Compania lui Godtfred a fost fondată, de fapt, în 1932, aceasta realizând o varietate de jucării din lemn şi luând numele Lego din cuvintele daneze "LEg GOdt" ("joacă bine").

Vizionara Lego a fost una dintre primele companii de producţie de jucării care a achiziţionat o maşină de turnare prin injecţie în matriţe a pieselor din plastic, demers ce a condus la crearea primei cărămizi Lego din plastic, în 1949. Până în 1966, Lego a crescut exponenţial ajungând o companie globală ale cărei produse erau comercializate cu amănuntul în 42 de ţări.

În 1968 a fost deschis primul Legoland, atrăgând peste 625.000 de vizitatori în primul său sezon. În prezent există zece parcuri Legoland, potrivit site-ului companiei, în Billund (Danemarca), California, Florida, New York, Malaysia, Dubai, Windsor, Japonia, Coreea de Sud şi Germania.

Cum altfel poate fi celebrată mai bine această zi, însoţită de hashtag-ul #LegoDay, decât prin asamblarea unui set de construcţie Lego, preferabil împreună cu familia sau prietenii, sau prin vizionarea filmului The Lego Movie (2014)? Pentru că fiecare pasiune necesită un prim pas până la atingerea unor realizări măreţe. Lucru ce poate fi confirmat şi de prezentatorul "Top Gear" James May care în 2009 a creat o casă Lego, realizată din peste 3,3 milione de piese, ce includea şi accesorii.

Ziua protecţiei datelor cu caracter personal

La data de 28 ianuarie este marcată anual Ziua protecţiei datelor cu caracter personal.

Datele personale sunt procesate în fiecare secundă la nivel mondial - la serviciu, în cadrul relaţiei cu autorităţile publice, în domeniul sănătăţii, în momentul tranzacţionării de bunuri sau servicii, în timpul efectuării călătoriilor în afara teritoriului naţional sau când posesorii datelor navighează pe internet.

La nivelul Uniunii Europene, protecţia datelor cu caracter personal reprezintă un drept fundamental, face parte din reglementările comunitare cu caracter obligatoriu.

La 26 aprilie 2006, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a hotărât aniversarea la 28 ianuarie a Zilei protecţiei datelor cu caracter personal, pentru a marca astfel data la care Convenţia de protejare a datelor cu caracter personal a fost deschisă pentru a fi semnată, respectiv la 28 ianuarie 1981, potrivit www.coe.int. Documentul este cunoscut drept ''Convenţia 108'' şi este singurul tratat internaţional în domeniu, fiind actualizat permanent pentru a se asigura că principiile în materie sunt în conformitate cu necesităţile curente, conform www.coe.int.

Anul 2016 a fost unul istoric la nivel comunitar. Uniunea Europeană a ajuns la un acord asupra necesităţii unei reforme a protecţiei datelor cu caracter personal pentru a ajuta la stimularea unei pieţe digitale unice în Uniunea Europeană, prin creşterea încrederii consumatorului în serviciile online şi prin furnizarea siguranţei juridice pentru afaceri pe baza unor reglementări uniforme şi clare, conform http://ec.europa.eu.

La nivel internaţional, ziua este, de asemenea, cunoscută drept Ziua confidenţialităţii.

Cu prilejul acestei zile, guvernele, parlamentele sau autorităţile naţionale însărcinate cu protecţia datelor cu caracter personal organizează activităţi specifice pentru a atrage atenţia asupra drepturilor privind protecţia datelor cu caracter personal sau în ce priveşte drepturile de confidenţialitate. Printre aceste activităţi se numără campanii adresate publicului larg, proiecte educaţionale pentru elevi şi profesori sau evenimente de tipul ''Ziua porţilor deschise'' la sediile autorităţilor naţionale din domeniu.

Ziua distracţiei la locul de muncă

"Munca" şi "distracţia" sunt două cuvinte pe care majoritatea oamenilor nu le asociază în mod obişnuit, dar cu siguranţă aceasta nu trebuie să fie o regulă. Tocmai de aceea în Statele Unite a fost creată o zi specială, cea a distracţiei la locul de muncă.

Sărbătorită în ultima zi de vineri din luna ianuarie, Ziua distracţiei la locul de muncă, însoţită de hashtag-ul #FunatWorkDay, doreşte să demonstreze că activitatea profesională poate fi o parte plăcută a vieţii şi că totul ţine de atitudine. Aşadar, această zi este dedicată, potrivit daysoftheyear.com, celebrării numeroaselor ore petrecute la locul de muncă şi acelora dintre noi care găsesc modalităţi de a face acest timp mai plăcut în fiecare zi.

Există nenumărate moduri prin care oamenii s-au străduit, de-a lungul secolelor, să facă mai plăcut timpul petrecut lucrând. Cei care vâsleau la galere, care lucrau pe plantaţii, marinarii, minerii, soldaţii sau lucrătorii la câmp şi, în general, cei care erau implicaţi în activităţi repetitive, îşi îndulceau orele de trudă cu cântece menite atât să facă trecerea timpului mai uşoară cât şi să imprime un ritm susţinut în muncă.

Metodele moderne de distracţie la locul de muncă s-au schimbat, dar scopul este în continuare acelaşi - angajatorii vor ca angajaţii lor să-şi menţină moralul ridicat, iar angajaţii vor ca timpul să se scurgă mai repede şi într-un mod mai plăcut. Acest lucru poate fi realizat în vremurile moderne prin idei creative, de la ieşiri alături de colegi, fie pentru o seară, fie în weekenduri, până la practicarea unor jocuri sau activităţi sportive la sediu, aşa cum se întâmplă la companii mari, precum Microsoft sau Google, care ştiu că menţinerea moralului ridicat al angajaţilor contribuie le creşterea eficienţei şi productivităţii şi la prosperitate.

De aceea, nu este o coincidenţă că Ziua distracţiei la locul de muncă se sărbătoreşte vinerea, într-o perioadă nu tocmai fericită a anului, marcată de zile mohorâte şi de revenirea la serviciu după sărbătorile de iarnă ce contribuie la stres, care, potrivit Asociaţiei Americane de Psihologie, îi costă pe angajatorii din SUA peste 300 de miliarde pe an.

Printre modalităţile în care se poate sărbători această zi se numără organizarea în pauze a unor activităţi amuzante alături de colegi, cum ar fi găsirea unor obiecte ascunse ajutaţi de indicii, tombole, jocuri de bingo, de mimă sau de cunoştinţe generale, ori o ieşire în grup la un bar, la un "escape room", la dans sau la karaoke. O altă idee interesantă este ca fiecare angajat să vină costumat la muncă. Evident, cu acordul şefului.

Ziua implicării comunităţii

Implicarea comunităţii este un proces de muncă colaborativă, alături de grupuri comunitare pentru rezolvarea unor probleme ce le afectează bunăstarea. Poate suna complicat, însă implicarea comunităţii este un concept ce poate face parte din viaţa fiecărei persoane, după cum asigură site-ul daysoftheyear.com, potrivit căruia această zi a fost creată în 2018 de organizaţia australiană non-profit Engage2Act.

Scopul creării acestei zile a fost acela de a oferi apreciere pentru cei angrenaţi în grupuri şi organizaţii în beneficiul comunităţilor şi de a încuraja implicarea tuturor în astfel de activităţi.

Unul dintre lucrurile pe care le puteţi face pentru a sărbători Ziua globală a implicării comunităţii este organizarea unor evenimente informative pentru persoanele din comunitatea din care faceţi parte. În cadrul acestora, membrii comunităţii îşi pot exprima doleanţele, nemulţumirile, posibilităţile personale de implicare şi ideile de îmbunătăţire a bunăstării comunităţii şi, de asemenea, pot fi stabilite problemele stringente. De asemenea, pentru a-i inspira şi pe alţii, puteţi posta pe reţelele sociale informaţii despre importanţa implicării comunităţii cu hasthtag-ul #globalcommunityengagementday.

Ziua kazoo

Puţină lume din această parte a lumii a auzit de kazoo, un instrument muzical rudimentar. El este, însă, popular în America de Nord, regiune în care a fost creată această zi - #KazooDay - dedicată istoriei acestui mic şi fantastic obiect, ce produce sunete unice, deseori amuzante.

Acest micuţ instrument muzical distinctiv american a fost realizat, potrivit daysoftheyear.com, în jurul anului 1840 şi prezentat public în 1852, în timpul Târgului din Georgia, sub numele de "Down South Submarine". Şase decenii mai târziu a început producţia comercială a micului "submarin" muzical.

Acest instrument se bucură de apreciere în Statele Unite unde există un interes continuu pentru deprinderea tehnicilor pentru a cânta la el, dar şi interpreţi profesionişti. În 2010 i-a fost dedicat chiar şi un muzeu - The Kazoo Museum -, deschis în Beaufort, South Carolina, cu numeroase exponate din istoria kazoo.

În 2010, Sandra Boynton, umoristă, compozitoare, regizoare, ilustratoare şi autoare americană, a realizat o versiune pentru kazoo şi orchestră a celebrului "Bolero" de Maurice Ravel, intitulată "Bolero Completely Unraveled", în interpretarea Highly Irritating Orchestra.

În Europa, kazoo este mai puţin cunoscut, însă poate fi auzit în melodiile unor formaţii şi cântăreţi. Unul dintre aceste exemple este grupul ucrainean Los Colorados, care l-a folosit pe cover-uri ale unor piese celebre, precum "Du Hast" (Rammstein) sau "The Trooper" (Iron Maiden). De asemenea, sunetele kazoo pot fi auzite în piesa "Jugband Blues" a formaţiei Pink Floyd.

Ziua clătitei cu afine

Cine poate refuza o clătită, mai ales dacă în reţetă au fost incluse afine? Probabil că nimeni. Tocmai de aceea, în Statele Unite, fost creată Ziua clătitei cu afine (#BlueberryPancakeDay), un motiv în plus pentru ca toată lumea să se bucure de acest desert, ce combină unul dintre cele mai vechi preparate ale omenirii, clătitele, şi gustoasele afine, considerate un superaliment datorită valorii lor nutriţionale deosebite. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dãdârlat)