Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua National Geographic

Un grup de 33 de profesori, geografi, exploratori, cartografi şi alţi savanţi şi finanţatori, uniţi de interesul comun pentru cunoştinţele ştiinţifice şi geografice, precum şi de convingerea că într-o perioadă marcată de descoperire, invenţie, schimbare şi comunicare în masă, americanii deveneau din ce în ce mai curioşi cu privire la lumea din jurul lor, s-au întâlnit la 13 ianuarie 1888 pentru a discuta despre organizarea unei societăţi "pentru creşterea şi răspândirea cunoştinţelor geografice". Două săptămâni mai târziu, în după-amiaza zilei de vineri, 27 ianuarie, în Washington, D.C., a fost semnat oficial un certificat de constituire a National Geographic Society.

La nouă luni de la înfiinţare, Societatea National Geographic a publicat prima ediţie a celebrei reviste National Geographic. Numărul de cititori nu a crescut, totuşi, până când Gilbert H. Grosvenor a preluat funcţia de editor în 1899, potrivit history.com. În doar câţiva ani, Grosvenor a sporit circulaţia de la 1.000 la 2 milioane, renunţând la formatul revistei de articole scurte, prea tehnice, pentru articolele de interes general însoţite de fotografii. De altfel, fotografiile uimitoare şi chiar de pionierat publicate de-a lungul timpului au devenit unul dintre principalele puncte forte ale revistei.

Astăzi, de #GeographicDay, la împlinirea a 134 de ani de la momentul constituirii societăţii, se poate spune cu certitudine că dorinţa fondatorilor săi s-a împlinit, activităţile şi contribuţiile National Geographic Society la explorare, ştiinţă, conservare şi informare fiind cunoscute şi apreciate, direct sau indirect, de milioane de oameni, de-a lungul generaţiilor, şi arătându-şi roadele pe toate continentele. Aceste contribuţii includ, potrivit site-ului societăţii, explorarea şi cartografierea unor zone vaste ale lumii, descoperirea unor comori scufundate sau îngropate, asistarea la înfiinţarea, în 1916, a agenţiei guvernamentale americane National Park Service sau restaurarea unor situri arheologice.

De-a lungul existenţei societăţii, fondurile acumulate au sponsorizat expediţii şi proiecte de cercetare, în diverse colţuri ale lumii, care au contribuit la cunoaşterea, înţelegerea, dar şi protecţia planetei noastre, a naturii şi a diverselor culturi. Datorită granturilor acordate, mii de exploratori au reuşit să realizeze proiecte revoluţionare, împărtăşind astfel lumii descoperirile.

Printre cele mai importante dintre reuşite se numără excavarea "oraşului pierdut al incaşilor" - Machu Picchu - (1912-1915) de către Hiram Bingham, primul zbor deasupra Polului Sud (1929) realizat de exploratorul Richard E. Byrd, cu surprinderea unor uimitoare fotografii din aer cu Antarctica, explorările de pionierat ale vieţii ascunse din oceane de către Jacques-Yves Cousteau, căutarea primelor dovezi ale existenţei oamenilor în Africa de către Louis Leakey, studiile pe teren ale apreciatei cercetătoare Jane Goodall asupra cimpanzeilor sălbatici, care au confirmat utilizarea uneltelor de către o altă specie decât oamenii şi au dezvăluit uimitoarea structură socială a acestor vieţuitoare, dar şi descoperirea de către Neil Shubin, în 2004, a fosilei considerată veriga lipsă a unui peşte care a trăit în urmă cu 375 de milioane de ani, studiu care a pus sub semnul întrebării teoria anterioară potrivit căreia primele membre inferioare s-au dezvoltat abia după ce vertebratele au făcut tranziţia de la ocean la uscat dovedind că 'această tranziţie s-ar fi produs mai întâi la peşti, nu la animalele terestre patrupede', aşa cum se credea.

În prezent, National Geographic Society a devenit una dintre cele mai importante instituţii ştiinţifice şi educaţionale non-profit din lume, iar activităţile sale de răspândire a cunoaşterii despre natură şi civilizaţie sunt cu atât mai importante în această perioadă a istoriei, marcată de importante schimbări, de la cele climatice la cele demografice, dar şi de distrugerea habitatului natural din numeroase regiuni ale lumii.

Ziua tortului de ciocolată

Pasionaţii de dulciuri şi mai ales de ciocolată au astăzi cea mai bună scuză din lume pentru a se bucura de acest desert, pentru că se celebrează #ChocolateCakeDay.

Ziua tortului de ciocolată a fost înfiinţată în Statele Unite pentru a aduce un plus de apreciere - dacă mai era nevoie - pentru acest preparat delicios, dar şi pentru a cunoaşte istoria lui. Potrivit daysoftheyear.com, povestea tortului de ciocolată începe în 1764, când americanii James Baker şi John Hannon au descoperit că măcinarea între pietre de moară a boabelor de cacao - aduse din America Centrală şi America de Sud unde erau extrem de apreciate de sute de ani - producea pudră de cacao, care putea deveni apoi ciocolată. 60 de ani mai târziu, chimistul olandez Conrad Van Houten (1801-1887) a descoperit o metodă de extragere mecanică a grăsimii din cacao, obţinând untul de cacao. Acela a fost momentul revoluţionar în care cacaoa şi mai ales ciocolata au început să fie utilizate într-o plajă largă de preparate prin diverse tehnici, care au continuat să se extindă.

Prima reţetă verificabilă de prăjitură de ciocolată a fost publicată în 1847 de Eliza Leslie, autoare americană a cărţilor de bucate populare din secolul al XIX-lea. Aceasta nu era preparată folosind pudră de cacao încorporată în compoziţie, ci consta din bucăţi de ciocolată introduse între blaturi.

Până în anii '20 ai secolului trecut, tortul de ciocolată a devenit foarte popular şi au început să fie comercializate astfel de deserturi gata ambalate.

În prezent, există o mare varietate de reţete de prăjituri şi torturi bazate pe cacao şi pe versatila ciocolată, astfel de "chocolate cake"-uri sau de "gâteau au chocolat" fiind prezente în majoritatea cărţilor de bucate şi meniurilor din lumea întreagă.

Ziua pompei de sân

Înfiinţată în 2017 la iniţiativa unei companii canadiene care a creat sutienul "hands-free" cu pompă pentru alăptat, Ziua pompei pentru sân, însoţită de hashtag-ul #BreastPumpingDay, îşi doreşte să celebreze femeile care folosesc acest accesoriu pentru alăptarea bebeluşilor.

Printre beneficiile oferite de pompele de sân se numără încurajarea şi menţinerea lactaţiei, promovarea alăptării o perioadă cât mai lungă cu lapte matern, alimentul ideal pentru bebeluşi, protejarea mameloanelor iritate sau evitarea unor complicaţii medicale provocate de angorjarea sânilor. De asemenea, pompa de sân oferă posibilitatea mamelor să colecteze laptele ce poate fi utilizat ulterior, dispunând astfel de mai multă mobilitate şi independenţă pentru alte activităţi, cum ar fi cele profesionale.

Potrivit fondatoarei companiei Snugabell, Wendy Armbruster Bell, "Ziua mondială a pompei de sân este o zi este o zi creată pentru a onora dragostea din fiecare uncie" de lapte.

Cel mai bun mod de a sărbători ziua pompei de sân este, potrivit daysoftheyear.com, creşterea nivelului de conştientizare cu privire la importanţa laptelui matern şi a acestui accesoriu care încurajează alăptarea cu lapte natural şi promovează bunăstarea atât a bebeluşilor cât şi a mamelor. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)