În apele agitate ale arhipelagului Stockholm, patru arheologi se pregătesc să plonjeze în adâncurile Mării Baltice, care adăpostesc epave excepţional conservate, cu misiunea de a explora o navă comercială care s-a scufundat în urmă cu aproape 500 de ani şi de a verifica dacă aceasta a fost vizitată din nou de hoţi, relatează vineri AFP.

Confruntată în ultimii ani cu o recrudescenţă a cazurilor de jafuri arheologice, echipa de la muzeele maritime din capitala suedeză a solicitat primăvara trecută întăriri de la marină, garda de coastă şi poliţie pentru documentarea epavelor, monitorizarea acestora şi detectarea unor eventuale tentative de furt.

Jim Hansson plonjează la 28 de metri adâncime în apele tulburi ale Mării Baltice până la locul în care se află rămăşiţele unei epave din secolul al XVI-lea.

De la descoperirea acesteia, în 2017, arheologii o consideră o sursă de detalii uitate despre comerţul maritim regional. Câteva luni mai târziu însă, în timpul unei scufundări, Hansson a observat că epava a fost vizitată, iar o marmită a dispărut.

Până la 20.000 de epave se află în prezent pe fundul Mării Baltice care, datorită apei saline - un amestec de sare şi apă dulce - permite o bună conservare a acestora, spre deosebire de apa altor mări, care degradează lemnul mult mai rapid.

Astfel de epave, situate lângă Dalarö, la sud de capitala Suediei, sunt protejate prin lege împotriva furtului.

Cu toate acestea, unele persoane - colecţionari şi dealeri, după cum susţin arheologii - scotocesc în adâncuri pentru a jefui aceste obiecte seculare şi distrug munca de cercetare istorică.

''Dacă totul se află încă acolo în epavă, putem relata o poveste cât mai apropiată de realitate'', subliniază Hansson.

În noiembrie 2019, arheologul şi echipa sa, aflaţi în căutarea unor ambarcaţiuni scufundate care să fie expuse în viitorul muzeu al epavelor din capitala suedeză, au descoperit un vas de război în largul capitalei Stockholm. Se crede că acesta ar fi ''nava soră'' a legendarei ''Vasa'', care s-a scufundat în secolul al XVII-lea în timpul călătoriei sale inaugurale. Aceasta a fost readusă la suprafaţă în 1961 şi este găzduită într-un muzeu spectaculos din centrul capitalei. De atunci, ''Vasa'' a fost ferită de jafuri, însă arheologii au observat semne recente de intruziune în zona altor epave din apele arhipelagului, unde este necesar un permis de scufundare.

Obiecte precum piese de porţelan şi veselă de teracotă au dispărut de pe cel puţin patru ambarcaţiuni din secolul al XVII-lea. La faţa locului au fost găsite măşti folosite la scufundări şi cuţite.

Prin urmare, la începutul anului 2020, s-a decis intensificarea inspecţiilor pentru a detecta astfel de vizite. ''Putem să revenim şi să verificăm (...) dacă oamenii au venit aici să jefuiască sau dacă alte cauze, naturale, au condus la dezagregarea epavei'', explică Patrik Häöglund, unul dintre arheologi.

De data aceasta, uşurare: dotaţi cu o hartă 3D a sitului din zona fostei nave comerciale, Jim şi echipa sa constată că elementele epavei vizitate nu au fost mişcate - butoaiele de minereu de fier şi grinzile navei se află în continuare la locul lor.

Autorităţile suedeze, care au de supravegheat aproximativ 1.500 de kilometri de coastă la Marea Baltică, au răspuns apelului arheologilor care le distribuie fotografii, videoclipuri şi hărţi 3D ale epavelor. Din primăvara trecută, garda de coastă a efectuat, în cadrul zborurilor zilnice de patrulare peste arhipelag, o monitorizare a siturilor, pentru a detecta orice semne de scufundări neautorizate. Comandantul de corvetă Patrik Dahlberg recunoaşte că slujba este mult diferită de sarcinile sale zilnice, dar: ''înţelegem valoarea acestei munci, este utilă'', recunoaşte el.

Potrivit lui Jim Hansson, din cauza valorii anumitor obiecte din aceste epave este dificil ca hoţii să poată fi descurajaţi. Cercetătorul speră însă că eforturile întreprinse vor da roade. ''Dacă sunt bani, atunci oamenii vor încerca să-i ia, aşa că în prezent misiunea noastră este de a încerca să avem un sistem mai bun'', adaugă el. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Bîgu, editor online: Irina Giurgiu)