Un număr de 3.500 de voluntari, amatori de plimbări în natură, au reconstituit aproape 80.000 de kilometri de poteci rămase necartografiate pe hărţile oficiale ale Angliei şi Ţării Galilor şi care riscau astfel să fie uitate pentru totdeauna, a anunţat luni o organizaţie britanică de binefacere, potrivit Thomson Reuters Foundation.

Potecile istorice, printre care se află şi o cărare preferată a scriitoarei Virginia Woolf, descrisă în jurnalele sale, au fost identificate de voluntari cu ajutorul hărţilor vechi în cadrul unuia dintre cele mai ample proiecte de cartografiere cetăţenească de acest fel.

''Este o cursă contra cronometru pentru a salva aceste trasee, care există poate de sute, dacă nu de mii de ani'', a spus Jack Cornish, coordonatorul campaniei pentru redescoperirea traseelor uitate, demarată de organizaţia de caritate Ramblers.

''Oamenii au înţeles cu adevărat importanţa ieşirilor în aer liber şi apropierea de natură în timpul acestei pandemii, aşa că salvarea acestor poteci a fost făcută cu o prioritate mai mare'', a declarat el pentru Thomson Reuters Foundation.

Pandemia de COVID-19 a sporit interesul pentru zonele rurale ale Marii Britanii, întrucât restricţiile impuse pentru a ţine sub control transmiterea virusului au făcut imposibile alte activităţi recreative.

Potrivit lui Jack Cornish, organizaţia Ramblers depune toate eforturile pentru a respecta termenul impus de Guvern - anul 2026 -, ca limită de timp pentru ca aceste poteci să fie incluse în hărţile oficiale, un demers care le va face cunoscute generaţiilor viitoare.

În total, voluntarii au descoperit 49.138 de mile (79.079 de kilometri) de poteci istorice - o distanţă echivalentă cu înconjurul Pământului de două ori -, nemarcate pe hărţile oficiale.

Rutele includ porţiuni din Icknield Way, o cărare străveche din estul şi sudul Angliei, despre care unii cercetători cred că ar fi preistorică. Alte cărări fac legătura cu vechi drumuri romane.

Voluntarii au identificat cărările pierdute cu ajutorul unui instrument online care le-a permis să caute traseele rămase nereprezentate pe hărţile oficiale actuale prin intermediul unor hărţi istorice ce consemnează drepturile legale de trecere.

''Cele mai multe dintre aceste cărări au luat naştere după ce oameni obişnuiţi le-au folosit timp de mai multe secole. Unele au fost folosite de mineri, contrabandişti, pelerini'', a declarat Jack Cornish.

''Pentru mine, potecile acestea fac parte din patrimoniul naţional la fel de mult ca o mare catedrală sau un fort din epoca de fier'', a mai spus el.

Legea referitoare la drepturile de acces în regiunile rurale, datând din 2000 (''The Countryside and Rights of Way Act 2000''), supranumită câteodată ''legea dreptului la plimbare'', prevede ca toate drepturile de trecere să fie consemnate în înscrisuri guvernamentale. Odată înregistrate în mod oficial şi adăugate la harta finală, cărările sunt protejate şi pot fi folosite de public.

Membrii organizaţiei Ramblers vor lucra în continuare cu voluntari pentru a adăuga pe hărţi cele mai utile şi mai importante trasee uitate, căutând dovezi istorice care să vină în sprijinul solicitărilor către autorităţile locale pentru includerea acestora în documentele oficiale.

Jack Cornish a spus că cea mai mare parte a potecilor sunt încă accesibile, în pofida expansiunii oraşelor şi a unor elemente de infrastructură precum autostrăzile.

''Numeroase graniţe terestre au rămas nemodificate încă din Evul Mediu. Din anumite puncte de vedere, peisajul nostru este mai puţin dezvoltat decât au oamenii impresia câteodată'', a spus acesta.

Traseele suplimentare se vor adăuga reţelei existente de 140.000 de mile (225.308 kilometri) de cărări şi poteci din Anglia şi Ţara Galilor.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: Jack Cornish / Twitter