Un tribunal din Seul a recunoscut în mod oficial, vineri, o americancă adoptată drept fiica tatălui ei biologic, o decizie considerată ''capitală'' pentru toţi copiii adoptaţi din Coreea de Sud, relatează AFP.

Kara Bos, în vârstă de 38 de ani, nu şi-a putut stăpâni lacrimile atunci când tribunalul pentru probleme familiale din Seul a decis ca ea să fie inclusă în registrul familial al tatălui său biologic, lista oficială cu membrii familiei sale.

Bărbatul, pe care femeia l-a identificat cu ajutorul unui test ADN, a refuzat să intre în contact cu ea.

Bos, care a fost abandonată la vârsta de doi ani, înainte de a fi adoptată de o familie din Statele Unite, a pornit o bătălie juridică pentru a afla identitatea mamei sale biologice. Avocaţii ei au precizat că de acum înainte ea va acces la toate documentele oficiale legate de tatăl său biologic.

''Este o zi memorabilă pentru noi toţi cei care am fost adoptaţi şi cărora ne-au fost recunoscute în sfârşit drepturile'', a declarat ea jurnaliştilor, vizibil emoţionată.

''Greutăţile cu care ne confruntăm, pentru că nu avem dreptul să intrăm în contact cu familia noastră... Sper că acest lucru se va schimba în Coreea'', a adăugat Bos.

În căutarea mamei

Coreea de Sud a fost la un moment dat unul dintre cele mai căutate locuri pentru adopţii internaţionale. Cel puţin 167.000 de copii sud-coreeni au fost adoptaţi de părinţi din ţări străine încă din anii '50.

Găsirea acestor informaţii de către copiii adoptaţi a fost, însă, un demers deosebit de dificil. Legea sud-coreeană favorizează respectarea vieţii private a părinţilor biologici şi mai puţin drepturile copiilor adoptaţi.

Nici tatăl biologic al femeii, nici membrii familiei acestuia nu au fost prezenţi la audieri.

Problema originilor ei nu a preocupat-o niciodată pe Kara Bos, al cărei nume coreean este Kang Mee Sook, până când fiica ei a împlinit doi ani. Atunci, ea a devenit conştientă ''de ceea ce înseamnă abandonarea unui copil la această vârstă''.

Toate eforturile sale de a-şi găsi părinţii biologici prin intermediul registrelor de adopţie s-au dovedit zadarnice, astfel că, în 2016, ea a participat la o analiză a ADN-ului pe un site dedicat aflării genealogiei şi a descoperit o asociere cu un tânăr coreean care studia în străinătate. Cei doi au luat legătura şi au ajuns la concluzia că ruda lor comună putea fi bunicul lui, totodată tatăl ei, prin urmare singura persoană care i-ar fi putut spune cine era mama sa.

Familia bărbatului în cauză a refuzat însă contactul şi nu i-a permis să îşi întâlnească tatăl. Mai mult, sora ei vitregă a chemat poliţia când Kara Bos a implorat în genunchi în faţa casei.

''Curaj''

În noiembrie, ea a introdus o acţiune în justiţie pentru a solicita paternitatea în instanţă ceea ce, potrivit avocaţilor ei, a constituit o premieră din partea unei persoane străine care a fost adoptată şi născută în Coreea de Sud.

Un test ADN solicitat de tribunal a concluzionat, cu o probabilitate de 99,987%, că bărbatul bănuit era tatăl ei biologic.

Includerea în registrul familial îi va oferi drept de moştenire, dar şi de naturalizare. Ea susţine însă că tot ce îşi doreşte este să îşi cunoască originile şi identitatea mamei sale biologice.

După Războiul din Coreea (1950-1953), adopţia a fost o modalitate de a scăpa de copiii născuţi din relaţiile dintre militarii americani şi femeile din Coreea de Sud, când ţara a dezvoltat ideea unei naţiuni etnic omogene.

Societatea sud-coreeană rămâne profund conservatoare şi patriarhală, iar numeroase tinere necăsătorite care devin mame sunt nevoite să îşi abandoneze copiii la naştere.

Kara Bos crede că şi ea s-a născut dintr-o uniune extraconjugală. ''O ultimă încercare cu cineva de a avea un băiat şi, pentru că eram fată, m-a abandonat'', a declarat ea.

Femeia speră însă să îşi întâlnească tatăl săptămâna viitoare. ''Sper, având în vedere toată atenţia primită din partea mass-media că, dacă mama priveşte, se va prezenta şi va constitui un exemplu de curaj, precum cel pe care l-am avut eu de a duce această luptă'', a declarat ea jurnaliştilor.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Bîgu, editor online: Ada Vîlceanu)