Mulţi copii au continuat să iasă afară şi să intre în contact cu alte persoane în timpul perioadelor în care s-a dispus închiderea şcolilor, în ciuda recomandărilor cu privire la sănătatea publică, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la King's College London, citat joi de Press Association. Cercetarea oferă o perspectivă asupra eficacităţii închiderii şcolilor pe perioada unei pandemii, prin studierea comportamentelor în timpul epidemiilor precedente.

Faptul că în timpul perioadelor în care s-a dispus închiderea şcolilor mulţi copii au continuat să iasă afară şi să se "amestece" printre alte persoane are implicaţii importante asupra modelelor privind bolile infecţioase şi a evaluării contribuţiei pe care aceste măsuri o au în controlul unei epidemii, este de părere echipa de cercetători britanici.

Oamenii de ştiinţă au analizat 19 studii, majoritatea privind închiderea şcolilor în timpul pandemiei de gripă porcină din 2009 şi a altor epidemii virale asemănătoare gripei, perioada în care a fost dispusă închiderea şcolilor variind de la o zi la două săptămâni.

Dintre studiile analizate, două au demonstrat o "lipsă de claritate" în ceea ce priveşte sfaturile cu privire la ceea ce puteau face şi ceea ce nu puteau face copiii.

Samantha Brooks de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie şi Neuroştiinţe din cadrul King's College London, autoare principală a studiului, a declarat: "Dintre cele 19 lucrări pe care le-am identificat, toate au raportat că unele grade de amestecare au continuat în afara casei. Acest lucru nu este surprinzător şi, chiar şi pentru adulţi, autoizolarea poate fi dificilă şi stresantă".

Părinţii trebuie să înţeleagă de ce este importantă închiderea şcolilor, acesta fiind "un factor cheie în determinarea succesului măsurii în cadrul eidemiei actuale de COVID-19", a adăugat specialista.

"În această privinţă, a fost îngrijorător faptul că două studii par să scoată în evidenţă lipsa de claritate în ceea ce priveşte sfaturile cu privire la activităţile sociale ale copiilor şi la ceea ce sunt sfătuiţi să facă şi să nu facă copiii. Orice închidere a şcolilor ar trebui să fie însoţită de informaţii clare despre motivul pentru care se ia această măsură şi despre ce ar trebui să implice. Eficacitatea închiderii şcolilor pentru prevenirea răspândirii COVID-19 va depinde, de asemenea, de celelalte măsuri impuse", a precizat Brooks.

Publicată în jurnalul Eurosurveillance, analiza a demonstrat că activităţile şi interacţiunea cu ceilalţi au scăzut în timpul închiderii şcolilor, comparativ cu zilele obişnuite de şcoală. Copiii mai mari s-au angajat însă în mai multe contacte sociale, în timp ce copiii mai mici au participat alături de părinţii lor la activităţi desfăşurate în afara casei, cum ar fi cumpărăturile şi îndeplinirea altor sarcini.

Părinţii au fost, în general, de acord cu închiderea şcolilor, însă câteva dintre motivele principale de dezacord au vizat riscul perceput şi convingerea că măsura nu protejează împotriva gripei, notează Press Association. Celelalte motive principale de dezacord au fost temerile privind impactul asupra educaţiei copiilor, dificultăţile privind îngrijirea acestora şi impactul economic.

Andrea Danese, cadru didactic la aceeaşi universitate a declarat: "Aceasta analiză sugerează că închiderea şcolilor poate fi eficientă pentru reducerea interacţiunii sociale şi, astfel, a răspândirii infecţiei. Cu toate acestea, analiza sugerează de asemenea în mod clar că, pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, copiii şi familiile nu pot fi percepuţi pur şi simplu ca destinatari pasivi ai deciziilor guvernamentale. Pe de o parte, familiile trebuie să fie motivate să se angajeze în acţiuni colective prin distribuirea clară a informaţiilor, precum şi prin sprijin practic şi financiar. Pe de altă parte, intervenţiile pentru promovarea sănătăţii mintale a copiilor pot fi esenţiale pentru a facilita respectarea acestora în contextul unor provocări semnificative, precum perturbarea (programului) educaţional şi a socializării". AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mihaela Moise, editor online: Gabriela Badea)