Katherine Johnson, femeia de culoare portretizată în filmul ''Hidden Figures'' al cărei geniu matematic a propulsat-o, într-o perioadă marcată de segregare, de la o slujbă în culise la agenţia spaţială americană către un rol esenţial în trimiterea oamenilor pe Lună, a murit luni la vârsta de 101 ani, a anunţat NASA, citată de Reuters.

''Familia noastră de la NASA este îndurată la aflarea veştii decesului lui Katherine Johnson, în această dimineaţă, la 101 ani'' a scris pe Twitter administratorul NASA, Jim Bridenstine. ''Ea a fost un erou al Americii, iar moştenirea pionieratului ei nu va fi niciodată uitată'', a adăugat el.

Johnson a fost decorată în 2015 cu "Medalia Libertăţii'' de preşedintele Statelor Unite Barack Obama, iar în 2016 acesta a citat-o în discursul său despre starea naţiunii drept un exemplu al spiritului descoperirii al Americii.

''Ea este una dintre cele mai proeminente minţi care ne-a binecuvântat agenţia sau ţara", a spus administratorul NASA, Charles Bolden, cu ocazia decorării lui Katherine Johnson.

În 2016, NASA a dat numele lui Katherine Johnson unui centru de cercetare din oraşul său natal, Hampton, din Virginia, iar un an mai târziu, universitatea pe care a absolvit-o, West Virginia State University, a înfiinţat o bursă cu numele său, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea matematicianului, şi i-a ridicat o statuie.

Johnson şi colegii săi de culoare de la proaspăt formata NASA erau cunoscuţi sub numele de ''calculatoare'', pe vremea când termenul nu era utilizat pentru a desemna un dispozitiv electronic programat, ci o persoană care făcea calcule. Aceştia au rămas timp de zeci de ani puţin cunoscuţi publicului, însă s-au bucurat de o notorietate întârziată după publicarea cărţii ''Hidden Figures'', după care a fost realizat filmul cu acelaşi nume, nominalizat la Oscar în 2016. Johnson a participat la ceremonia de acordare a premiilor Oscar din 2017 unde a primit ovaţii în picioare.

Johnson a avut o uimitoare carieră de 33 de ani la agenţia spaţială americană, unde a lucrat la misiunile Mercur şi Apollo, inclusiv la prima aterizare pe Lună în 1969. Astronautul John Glenn o aprecia atât de mult încât a insistat ca Johnson să fie consultată înainte de zborul său istoric pe orbita Pământului, în 1962. ''Aduceţi-o pe fată să verifice numerele'', a spus el la acea vreme. În 2017, Johnson a declarat într-un interviu acordat Washington Post: ''Ştia că făcusem (calculele) înainte pentru el şi aveau încredere în munca mea".

În timpul cursei spaţiale dintre Statele Unite şi fosta Uniune Sovietică, care a început la sfârşitul anilor '50, Johnson şi colegii săi verificau cifrele pentru lansările rachetelor fără echipaj uman, testau lansări şi studiau zborurile folosind creioane, rigle şi echipamente mecanice de calcul. Ei îşi desfăşurau munca separat de angajaţii albi şi erau obligaţi să folosească alte toalete şi cantine.

Johnson a declarat mereu că era prea ocupată cu munca pentru a fi preocupată de rasism.

''Nu a închis ochii la rasismul care exista", a scris însă Margot Lee Shetterly în ''Hidden Figures''. ''Cunoştea la fel de bine ca orice altă persoană de culoare greutatea care atârna din cauza culorii lor. Dar ea nu a simţit-o în acelaşi mod. Nu s-a gândit la ea, a izgonit-o din existenţa ei, precupată de viaţa de zi cu zi'', a notat autoarea.

În copilărie, Johnson era fascinată de numere şi număra totul, chiar şi treptele pe care le urca şi farfuriile pe care le spăla după cină.

A crescut în West Virginia într-o perioadă în care oportunităţile educative pentru persoanele de culoare erau limitate din cauza segregării. Însă, mama ei, fostă profesoară, şi tatăl, fermier şi om bun la toate, au pus accent pe educaţie şi s-au mutat la circa 200 de kilometri distanţă, într-o localitate unde exista un liceu pentru copii de culoare.

Abilităţile ieşite din comun la matematică au ajutat-o să aibă rezultate deosebite, iar în 1938 a devenit una dintre primii studenţi de culoare care au absolvit West Virginia State University.

După ce a predat câţiva ani la şcoală, în 1953 a plecat să lucreze în cadrul Comitetului Consultativ Naţional pentru Aeronautică, precursor al NASA, în Hampton, alături de alte zeci de femei de culoare.

Johnson a făcut trecerea la era computerului şi a lucrat în cadrul programul spaţial, fiind în acest timp autoare şi coautoare a 26 de rapoarte de cercetare. Ea s-a retras din activitate în 1986, potrivit NASA.

Johnson şi primul său soţ, James Goble, care a murit din cauza unei tumori cerebrale în 1956, au avut împreună trei fiice. Ulterior, ea s-a căsătorit cu locotenent colonel James Johnson, în 1959.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mihaela Moise, editor online: Irina Giurgiu)