De la vârsta de patru ani, copiii, în special băieţii, asociază în general puterea cu masculinitatea, conform unui studiu publicat joi în jurnalul ştiinţific Sex Roles şi citat de AFP.

''În cadrul interacţiunilor dintre figurile masculine şi cele feminine, copiii au tendinţa de a asocia individul dominant cu bărbatul'', a explicat pentru AFP Jean-Baptiste Van Der Henst de la Institutul de Ştiinţe Cognitive Marc Jeannerod, coautor al studiului care a implicat peste 900 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani.

Pe o bucată de hârtie sunt desenaţi doi copii. Unul aflat într-o postură dominantă, celălalt reprezentând subordonarea. Niciunul dintre cele două personaje nu oferă nici cel mai mic indiciu asupra sexului lor şi, cu toate acestea, ''de la vârsta de patru ani, o mare majoritate a copiilor consideră că personajul dominant este un băiat'', au raportat cercetătorii într-un comunicat emis de Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS).

Fie că sunt băieţi sau fete, fie că locuiesc în Liban, în Franţa sau Norvegia, nu au fost observate diferenţe semnificative în răspunsurile copiilor. ''Am fost surprinşi că nu există nicio diferenţă între ţări, în special între Liban şi Norvegia'', a declarat Jean-Baptiste Van Der Henst.

Într-un alt experiment, cercetătorii le-au solicitat copiilor să se imagineze în locul unuia dintre cei doi copii desenaţi în postura căruia se regăsesc. Rezultatul: dacă băieţii s-au desemnat în postura personajului dominant, fetele, când şi-au imaginat că se confruntă cu un băiat, s-au identificat în mod indiferent cu unul sau cu celălalt personaj. ''Fetiţele sunt mai puţin înclinate să considere că genul dominant este cel al băieţilor'', a notat cercetătorul CNRS.

Continuând studiul, cercetătorii au ales apoi să îi confrunte pe copii cu personaje al căror sex era foarte clar - o păpuşă fată şi o păpuşă de băiat - însă cu voci identice. Cele două personaje se joacă mai întâi împreună în faţa copiilor şi apoi dispar din câmpul lor vizual în timp ce continuă să vorbească. Unul dintre personaje îşi impune rapid preferinţele în faţa celuilalt. ''Băieţii au avut tendinţa să spună că a fost păpuşa băiat cea care a decis, în timp ce fetele nu au acordat postura puterii păpuşii băiat, ci păpuşii fată'', a adăugat cercetătorul CNRS.

''La nivel global, există o tendinţă de a asocia masculinitatea şi puterea, însă cu variaţii în funcţie de sexul participanţilor la anumite experienţe'', a rezumat el.

De unde provine această variaţie? În primul experiment, puterea este exprimată printr-o postură. ''Poate că această formă de putere, oarecum agresivă, coercitivă, este asociată mai mult cu ceva masculin'', a adăugat Jean-Baptiste Van Der Henst. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)