Ungaria nu va participa la ediţia de anul viitor a concursului Eurovision, generând astfel un val de speculaţii potrivit cărora decizia a fost luată întrucât renumita competiţie muzicală ar fi "prea gay" pentru guvernul conservator de la Budapesta şi pentru directorii postului public de radioteleviziune ungar, care au negat însă aceste acuzaţii, informează The Guardian şi agenţia de presă MTI.

Deşi nu a fost dat publicităţii niciun motiv oficial pentru această retragere, decizia a fost luat în contextul exacerbării retoricii homofobe în Ungaria, unde prim-ministrul Viktor Orban, un politician cu opinii anti-imigraţie, a lansat o politică de tip "family first" ("familia pe primul loc"), ce are scopul de a sprijini familia tradiţională şi de a stimula rata natalităţii.

La începutul acestui an, purtătorul de cuvânt al Parlamentului ungar a comparat adopţiile efectuate de cuplurile gay cu pedofilia, în timp ce un comentator TV cu opinii pro-guvernamentale s-a referit la concursul Eurovision folosind expresia "o flotilă homosexuală" şi a spus că neparticiparea ţării sale la acest concurs ar fi în beneficiul sănătăţii mintale a poporului ungar.

O sursă din interiorul radioteleviziunii publice ungare, MTVA, a dezvăluit pentru The Guardian că deşi niciun motiv oficial nu a fost comunicat în interiorul instituţiei pentru a justifica decizia de retragere a Ungariei de la Eurovision 2020, principala presupunere care circulă în rândul angajaţilor MTVA este aceea că asocierea concursului Eurovision cu cultura LGBT s-ar afla în spatele acelei decizii.

"Nu am fost surprins. (Decizia) provine din cultura organizaţională a MTVA", a declarat acea sursă, adăugând că promovarea pozitivă a drepturilor LGBT în rândul postului public de radioteleviziune ungară a fost descurajată şi limitată la acoperirea mediatică a marşului anual organizat de comunitatea gay în Budapesta.

Mass-media publice din Ungaria au legături strânse cu Guvernul acestei ţări şi au avut un rol principal în promovarea mesajului guvernamental în privinţa migraţiei şi a altor chestiuni. Site-ul ungar index.hu a citat surse anonime din presa de stat care au speculat că motivul din spatele retragerii Ungariei din acest concurs muzical ar avea cel mai probabil legătură cu faptul că Eurovision a fost considerat "un eveniment prea gay".

Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului Viktor Orban, a declarat pe Twitter că articolul publicat de site-ul index.hu este "fake news", însă nu a precizat un motiv oficial pentru a justifica neparticiparea Ungariei la Eurovision 2020.

Joi, MTVA a respins cu fermitate "declaraţiile şocante şi inacceptabile" publicate în presa ungară şi internaţională referitoare la decizia Ungariei de a nu participa la ediţia de anul viitor a concursului Eurovision, relatează agenţia de presă MTI.

În comunicatul său, MTVA afirmă că "acele articole de presă care se referă la orientarea sexuală încalcă demnitatea umană, normele etice ale jurnalismului şi statul de drept".

"Decizia a fost luată din motive profesionale, pentru a îi promova în mod direct pe muzicienii ungari talentaţi, prin înfiinţarea anul viitor a unor producţii creatoare de valoare în locul selecţiei naţionale pentru Eurovision. Vrem să fie clar faptul că nu am luat niciodată în considerare orientarea sexuală a unei persoane, în nicio producţie şi în niciun eveniment", au transmis reprezentanţii MTVA.

În anii trecuţi, câştigătorul unei emisiuni intitulate "The Song" devenea în mod automat reprezentantul Ungariei la concursurile Eurovision. Emisiunea va continua şi în acest an, însă premiul său va consta în a oferi artistului câştigător posibilitatea de a avea o serie de apariţii în mass-media internă şi la diverse festivaluri.

Prim-ministrul Viktor Orban a evitat retorica homofobă incendiară, însă a accentuat în repetate ocazii opinia sa potrivit căreia căsătoria poate fi realizată doar între un bărbat şi o femeie. În ultimele luni, însă, homofobia s-a accentuat în cercul de apropiaţi ai politicianului ungar.

Un parlamentar din partidul premierului ungar, Fidesz, a solicitat boicotarea companiei Coca-Cola, după ce firma americană a lansat o campanie de publicitate folosind fotografii ale unui cuplu gay. Laszlo Kover, purtătorul de cuvânt al Parlamentului ungar, i-a comparat pe susţinătorii căsătoriilor şi adopţiilor gay cu grupuri de pedofili. "Din punct de vedere moral, nu există nicio diferenţă între comportamentul unui pedofil şi comportamentul cuiva care sprijină astfel de lucruri", a declarat el.

Săptămâna trecută, un parlamentar din Opoziţie l-a invitat pe un ministru din Guvern să precizeze motivul retragerii Ungariei de la Eurovision, iar acesta i-a spus că decizia a fost luată de radioteleviziunea publică, fără nicio implicare din partea Guvernului. Însă această asociere a fost formulată explicit în mai multe emisiuni TV pro-guvernamentale.

"Salut decizia, inclusiv din perspectiva sănătăţii mintale, ca Ungaria să nu ia parte la flotila homosexuală care a devenit această competiţie internaţională muzicală", a declarat Andras Bencsik, editorul unei reviste pro-guvernamentale şi frecvent comentator de televiziune.

"Mulţi oameni tineri cred că acest concurs se adresează persoanelor sub 18 ani, dar la acest eveniment distrugerea bunului-simţ public se realizează prin travestiţi care ţipă şi femei cu barbă", a adăugat el.

Scandalul reaminteşte opoziţia cu care a fost întâmpinat concursul Eurovision în Rusia, unde un parlamentar homofob a cerut retragerea ţării sale de la ediţia din 2014, spunând că participarea Rusiei ar "contrazice direcţia de reînnoire culturală şi morală urmată de Rusia în zilele noastre".

European Broadcasting Union (EBA), organizatorul concursului Eurovision, a declarat că "nu este ceva neobişnuit ca membri ai EBU să renunţe la participarea la Eurovision" şi a reamintit că Ungaria a absentat şi la alte ediţii ale competiţiei. Cu toate acestea, începând din 2011, Ungaria a participat în fiecare an la Eurovision.

"Sperăm ca radioteleviziunea MTVA să revină cât de curând în marea familie a concursului Eurovision", au adăugat reprezentanţii EBU. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)