Deşi ar putea părea o scenă desprinsă din universul filmelor ştiinţifico-fantastice, mesele în familie ar putea să abunde peste câţiva ani în fripturi preparate cu ajutorul unor imprimante 3D şi în alte feluri de proteine, care vor fi produse din aer, metan şi microbi vulcanici, informează Thomson Reuters Foundation.

Odată cu succesul exploziv înregistrat de friptura vegană şi înlocuitorii vegetali pentru hamburgeri dezvoltaţi de companii precum Beyond Meat şi Impossible Foods, sectorul proteinelor alternative îşi continuă creşterea spectaculoasă.

Potrivit băncii de investiţii Barclays, vânzările de "carne alternativă" ar putea ajunge la 140 de miliarde de dolari - aproximativ 10% din industria globală a cărnii - în următorul deceniu, crescând de 10 ori mai mult în raport cu nivelurile lor actuale.

O nouă generaţie de produse aflate în etapa de dezvoltare combină tehnologia de ultimă generaţie cu procese străvechi de fermentaţie pentru a transforma elemente altfel dăunătoare sau banale în ingrediente alimentare esenţiale, cu scopul de a reduce uriaşa amprentă de carbon a agriculturii.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, agricultura, sectorul forestier şi alte activităţi de utilizare a terenurilor au reprezentat 23% din totalul gazelor cu efect de seră generate de către oameni între anii 2007 şi 2016. Acest procent creşte la 37% dacă sunt luate în calcul activităţile de pre-producţie şi post-producţie.

Fermele de animale sunt responsabile cu 14,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, a anunţat Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite.

Enter Solar Foods, o companie finlandeză, lucrează în această perioadă la fabricarea unei pudre proteice comestibile, denumită Solein, utilizând apă, aer şi electricitate regenerabilă, ca modalitate de a separa producţia alimentară de sectorul agriculturii.

"Eviţi astfel impacturi negative ale utilizării terenurilor, precum defrişarea în beneficiul agriculturii, folosirea pesticidelor şi a substanţelor fertilizatoare, ce emit gaze cu efect de seră", a declarat CEO-ul acestei companii, Pasi Vainikka.

Noua proteină Solein este realizată plasând o cantitate de microbi într-un lichid şi hrănindu-i cu mici bule de oxigen şi dioxid de carbon, un proces similar producerii de bere sau de vin, dar în absenţa grăunţelor şi a strugurilor, a explicat antreprenorul finlandez.

Pe măsură ce lichidul se îngroaşă, el este uscat şi transformat apoi într-o pudră foarte fină, alcătuită în procent de 65% din proteine şi care seamănă foarte mult la gust cu făina de grâu.

În septembrie, Solar Foods a încheiat un acord cu compania Fazer, parte a grupului Nordic Food, pentru a dezvolta produse pe bază de Solein şi care pot fi utilizate în preparate vegetale deja existente sau în produse viitoare, de exemplu în carne sintetizată în laborator.

Compania intenţionează să comercializeze proteinele Solein cu aproximativ 5 euro / kilogram până în anul 2021, a adăugat Pasi Vainikka.

Fermentaţie, fermentaţie, fermentaţie

O altă companie care încearcă să limiteze emisiile de carbon generate de agricultură folosind fermentaţia, String Bio - cu sediul în Bangalore - , lucrează în prezent pentru a transforma metanul, un gaz de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, întrucât captează de 28 de ori mai multă căldură, provenit din deşeuri şi surse naturale, într-o pudră proteică destinată mai întâi animalelor.

"Acesta este probabil cel mai bun impact pe care noi, oamenii, putem să îl avem în această lume, preluând ceva de care nu avem nevoie pentru mediu şi transformându-l în ceva de care avem nevoie", a declarat Vinod Kumar, care a înfiinţat această companie alături de soţia lui, Ezhil Subbian.

Astfel de iniţiative pentru mediu, alături de îngrijorările legate de bunăstarea animalelor şi de sănătatea oamenilor, au stimulat atât cererea, cât şi oferta de proteine alternative, a explicat Dan Altschuler Malek, partener şi manager în firma de investiţii Unovis Partners.

În urmă cu doar 10 ani, comercianţii vedeau în proteinele alternative o investiţie riscantă, dar în prezent "ei au înţeles că există o cerere uriaşă pentru aceste produse".

Unovis Partners administrează New Crop Capital, un fond care investeşte exclusiv în start-up-uri ce dezvoltă înlocuitori pentru carne, fructe de mare şi produse lactate, inclusiv în compania Beyond Meat.

New Crop a investit şi în Nova Meats, o companie spaniolă care foloseşte o imprimantă specială în 3D pentru a produce o friptură ce imită gustul şi textura cărnii.

Imprimantele pot să producă fripturi vegane tridimensionale folosind seringi cu forma unor cartuşe pentru a ejecta proteine pe bază de plante.

Vulcani şi microorganisme

Unii au criticat alternativele pe bază de plante, care au inundat rafturile magazinelor occidentale, considerând că aceste produse sunt intens procesate şi bogate în sodiu, iar cercetătorii de la Harvard au pus recent sub semnul întrebării rolul lor într-o dietă sănătoasă.

Alţii, precum Center for Consumer Freedom, un centru susţinut de industria alimentară şi a băuturilor, au lansat campanii în care au afirmat că aşa-zisa "carne falsă" abundă în chimicale.

Susţinătorii lor au contraatacat susţinând că hamburgerii au avut dintotdeauna conţinuturi ridicate de grăsimi şi sare şi că nu au fost niciodată considerate alimente sănătoase.

Proteinele de ultimă generaţie sunt de asemenea mai puţin procesate, a spus Thomas Jonas, CEO-ul de la Sustainable Bioproducts, o companie ce a fabricat o proteină bază pe microorganisme găsite în izvoarele vulcanice fierbinţi din Parcul Naţional Yellowstone.

În acel peisaj arid şi periculos pentru om, oamenii de ştiinţă au descoperit "o mulţime de forme de viaţă care, de-a lungul mileniilor, au supravieţuit în acest mediu", a adăugat el.

După ce a strâns fonduri de 33 de milioane de dolari în februarie, compania menţionată intenţionează să producă "un hamburger echivalent" în 2020 prin intermediul "unui procedeu inedit de fermentaţie" a microbilor.

La capacitate maximă, uzina sa din Chicago poate să producă o cantitate echivalentă de hamburgeri cu aceea fabricată din cirezi de vaci care pasc pe păşuni cu o suprafaţă de 6.100 de hectare.

Pentru investitori precum Altschuler Malek, toate proteinele alternative reprezintă soluţii alternative pentru consumatori, însă ele trebuie să îndeplinească trei criterii esenţiale: "Să aibă un gust minunat, să respecte anumite niveluri de preţ şi să poată fi fabricate în volume mari".

"Există maeştri bucătari minunaţi peste tot în lume care prepară produse bazate pe plante. Însă, dacă nu poţi să transformi asta într-o producţie de masă, atunci va fi cu adevărat dificil să faci cu adevărat o schimbare în lume", a adăugat el.

De asemenea, proteinele alternative oferă şansa unei transformări radicale în agricultură, un domeniu care, în pofida unor îmbunătăţiri incrementale, a rămas în mare parte aceeaşi timp de secole", a precizat Thomas Jonas.

"În mare parte, noi supravieţuim pe această planetă în baza unui sistem de agricultură care s-a schimbat foarte puţin în ultimii 11.000 de ani... de când am domesticit câteva animale şi am cultivat câteva plante. Noile tehnologii ne oferă cu adevărat instrumentele necesare pentru a beneficia de o a doua domesticire - lucruri despre care nici măcar nu ştiam că erau deja aici", a adăugat Thomas Jonas. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)