Tehnologiile digitale influenţează utilizatorii astfel încât să aceştia să rămână mai mult timp pe respectivele platforme, iar specialiştii încearcă să găsească soluţii pentru a lupta cu giganţii care doresc să ne capteze interesul în mediul online.

De ce intrasem oare pe această pagină de internet? se întreabă deseori internauţii, a căror capacitate de atenţie este pusă la grea încercare de solicitările deranjante şi capcanele din mediul digital. Câţiva programatori şi designeri încearcă să găsească soluţii pentru această problemă, relatează miercuri AFP.

Pe internet, cu siguranţă, fiecare dintre noi ne-am confruntat deja cu un fenomen denumit ''captologie''. În 1996, americanul B.J. Fogg a teoretizat influenţa pe care o au tehnologiile digitale asupra utilizatorilor. ''Nu putem face nicio mişcare, fie că vrem sau nu, fără să fim expuşi la tehnicile de persuasiune'', scria în 2010 cercetătorul de la Universitatea Stanford.

Experimentăm ''tehnologia persuasiunii'' în viaţa de zi cu zi, în special când utilizăm cele mai importante reţele de socializare: fluxul Facebook, pe care îl derulăm fără oprire, sau funcţia ''auto playing'' pe Netflix sau YouTube, care permit trecerea în mod automat de la un videoclip la altul.

Etica designului

"Nu este un accident de proiectare, a fost implementat de la început în scopul de a vă face să rămâneţi mai mult timp pe platformă", spune Lenaic Faure, un designer digital care a dezvoltat, împreună cu colectivul ''Designers Ethiques'', o metodă de a ''şti dacă designul atrăgător al unei aplicaţii este sustenabil din punct de vedere etic''.

În cazul platformei YouTube spre exemplu, Lenaic Faure observă că, dacă urmaţi sugestiile oferite, ''există un fel de disonanţă între obiectivul iniţial al utilizatorului'', acela de a urmări un videoclip anume, ''şi practicile implementate în scopul utilizării prelungite a platformei''. Obiectivul acestei practici este expunerea utilizatorului la reclamele partenerilor şi culegerea mai multor informaţii despre gusturile şi obiceiurile acestuia.

Designerul Harry Brignull a etichetat acest fenomen cu sintagma ''dark pattern'', care înseamnă ''model obscur''. ''Este caracteristica modelelor de design un pic rău intenţionate'', a explicat acesta pentru AFP, modele ''care urmăresc ca voi să faceţi ceea ce vor creatorii lor''. Nu este mereu în interesul utilizatorilor.

Designerul oferă un alt exemplu: odată cu intrarea în vigoare a regulamentului european referitor la protecţia datelor personale (GDPR), site-urile trebuie să ceară acordul explicit al utilizatorilor înainte de a le colecta preţioasele date personale. ''Este foarte uşor să apeşi pe 'OK', dar cum procedezi pentru a renunţa sau pentru a spune 'nu'?'' Chiar şi acest specialist avertizează că trebuie să se lupte minute bune pentru a-şi da seama cum poate refuza.

''Economia atenţiei''

În această ''economie a atenţiei'', puterea de concentrare este foarte valoroasă. "Economiile de scară şi efectele reţelelor au permis ca aceste instrumente'' care captează atenţia să fie controlate de ''un număr foarte mic de companii puternice'', a estimat în aprilie 2018 David S.H. Rosenthal, care a lucrat, de asemenea, la Stanford. Aceste companii sunt ''motivate de necesitatea de a consuma din ce în ce mai multă atenţie disponibilă pentru a-şi maximiza profiturile''.

Lenaic Faure propune compararea obiectivului designerului cu cel al utilizatorilor: dacă sunt identice sau apropiate (a livra, respectiv a primi o informaţie), atunci avem de-a face cu un design responsabil. Dacă designul modifică sau manipulează obiectivul utilizatorului (îl atrage către un serviciu pe care nu l-a solicitat), atunci nu avem de-a face cu un design responsabil.

Tim Krief, un student la inginerie, a creat o extensie, ''Minimal.community'', pentru a masca sugestiile ''nocive'' de pe YouTube, Facebook, Amazon şi, într-o oarecare măsură, cele de pe Twitter şi Google. Extensia poate fi folosită la liber, este ''open source'' şi îşi propune ''să sensibilizeze utilizatorii referitor la această problemă'', a explicat tânărul, care crede că ''nu dăm suficientă importanţă economiei atenţiei, deoarece pare un concept invizibil''.

Ne ajung aceste instrumente pentru a lupta cu giganţii care doresc să ne capteze interesul în mediul online? "Vor avea puţin impact", estimează Harry Brignull, dar asta pentru că '' este dificil de a influenţa însăşi deciziile companiilor''.

"Pentru combaterea modelului în care individul este considerat ''subiectul" digitalului, designul poate reprezenta un scut şi îşi poate arăta puterea'', a răspuns în luna ianuarie fosta preşedintă a Comisiei naţionale de informatică şi libertăţi (CNIL), Isabelle Falque-Pierrotin, într-un document referitor la economia atenţiei redactat de această instituţie franceză.

Lenaic Faure observă o cerere în creştere din partea utilizatorilor şi estimează că metoda sa ar putea contribui la ''reconcilierea utilizatorilor cu serviciile online''. Acest fel de iniţiative ''ar putea reprezenta o voce care să le spună marilor platforme că designul în scopuri de persuasiune este deranjant'', a concluzionat Tim Krief.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)