World Wide Web-ul împlineşte 30 de ani în luna martie, însă problema ştirilor false şi reţelele de socializare, care îi pun maturitatea sub semnul întrebării, l-au determinat pe inventatorul său, Tim Berners-Lee, să lanseze o campanie pentru ''salvarea internetului'', relatează AFP.

Fizicianul britanic a imaginat în 1989, pe când lucra în cadrul Centrului de Calcul de la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară), în apropiere de Geneva, un ''sistem de gestiune descentralizată a informaţiei'', care a devenit actul de naştere al web-ului (''pânză de păianjen'').

Au trecut 30 de ani de atunci, însă nimic nu scoate în evidenţă fostul birou al lui Berners-Lee, cu excepţia unei plăcuţe comemorative amplasate la intrare şi a unui extras dintr-un vechi anuar al CERN, afişat pe uşă. Lângă numele ''Berners-Lee Timothy'', cineva a scris cu ironie: ''Lipseşte momentan din birou''.

"Tim lucra enorm, lumina era mereu aprinsă în biroul său", a povestit pentru AFP François Flückiger, cel care a preluat conducerea tehnică a departamentului de internet de la CERN după plecarea lui Berners-Lee la Massachusetts Institute of Technology (MIT), la finele lui 1994.

Tim Berners-Lee se ocupa de anuarul intern al CERN, dar în paralel, a iniţiat demersuri care să le permită miilor de oameni de ştiinţă din lume să-şi poată comunica, la distanţă, cercetările desfăşurate în cadrul organizaţiei.

"Se scrie istorie"

"În cadrul departamentului, era prezentă o dimensiune globală. Încă de la început, am avut senzaţia că se scrie istorie", chiar dacă şeful său a calificat primul raport referitor la ''www'' ca fiind ''vag'', povesteşte Flückiger.

În 1990, belgianul Robert Cailliau i s-a alăturat lui Tim Berners-Lee pentru a contribui la promovarea acestei invenţii bazate pe limbajul HTML - un standard care permite crearea paginilor web - protocolul de transfer hipertext HTTP - care permite utilizatorilor să solicite, apoi să primească accesul la o pagină de internet - şi adrese URL.

La finele anilor '90, Tim Berners-Lee a pus în stare de funcţionare primul server şi navigator web de la CERN.

De la mişcarea #MeToo, la denunţarea încălcărilor drepturilor omului, această reţea a permis ''unui număr uriaş de activităţi umane să prospere'', spune cu entuziasm Ian Milligan, profesor specializat în studiul istoriei internetului la universitatea Waterloo din Canada.

Astăzi retras din activitate, Flückiger consideră ''reţeaua'' ca una dintre cele mai importante invenţii ale secolului al XX-lea, care a deschis drumul domeniului digital (cu ajutorul tehnologiei IP şi a algoritmilor de căutare Google).

Dar după ''hărţuirea din mediul digital, ştirile false, frenezia mulţimilor (...) ne întrebăm dacă nu cumva am creat un monstru care a scăpat astăzi de sub control'', spune acesta cu regret, observând cu amărăciune etalarea vieţii private pe reţelele de socializare şi preponderenţa ''credinţelor'' în detrimentul ''cunoaşterii''.

Pentru Niels Brügger, directorul centrului de studii despre internet din Danemarca, ''nu este surprinzător ca atunci când o nouă tehnologie este pusă la dispoziţia utilizatorilor, aceştia să înceapă să o modifice şi să o dezvolte pentru a răspunde unor nevoi noi''.

"Escroci şi troli"

În ianuarie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a criticat la Forumul economic de la Davos reglementarea ''blândă'' a internetului, deplângând folosirea acestuia de multe ţări în scopul încălcării drepturilor omului.

Tim Berners-Lee, implicat, de asemenea, în lupta pentru ''salvarea web-ului'', solicită lansarea în 2019 a unui ''contract pentru web'', care să garanteze accesul tuturor persoanelor şi dreptul fundamental la respectul vieţii private.

Zonele obscure ale internetului, criminalitatea cibernetică, furtul datelor personale pe reţelele de socializare... Într-un editorial publicat la 6 decembrie de New York Times, inventatorul web-ului constata: ''Internetul a fost deturnat de escroci şi de troli''.

''Open source''

Internetul face parte, în prezent, din viaţa cotidiană, deşi în 1989 nimeni nu îi anticipa naşterea.

Deşi CERN nu a păstrat amintiri din această epocă, cu excepţia primei note redactate de Tim Berners-Lee şi de calculatorul care i-a aparţinut acestuia, un NeXT, organizaţia a evitat ca internetul să cadă în mâinile persoanelor rău intenţionate.

În 1993, CERN a înscris programele care fac web-ul să funcţioneze în domeniul public, ceea ce permite oricărei persoane sau companii să aibă acces la acestea.

Destinul a dorit ca lucrurile să fie diferite şi, cu ajutorul lui Flückiger, în 1994, a fost lansată o nouă versiune a programului, ''open source'' (''sursă deschisă''): CERN deţine drepturile de autor, dar conferă oricui dreptul perpetuu şi irevocabil de utilizare şi de modificare fără restricţii şi fără să plătească taxe. Acest principiu a fost utilizat de la sfârşitul anului 1994 de Tim Berners-Lee şi MIT. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea)