Pentru italieni, vârsta senectuţii a fost amânată cu câţiva ani suplimentari, afirmă reprezentanţii Societăţii Italiene de Gerontologie şi Geriatrie, potrivit cărora o persoană din această ţară începe să fie considerată "bătrână" abia după cea de-a 75-a aniversare, informează miercuri Xinhua.

Speranţa medie de viaţă a crescut constant în Italia pentru generaţiile recente. De asemenea, starea de sănătate a italienilor ajunşi la vârsta a treia s-a ameliorat.

Speranţa de viaţă a bărbaţilor italieni este în prezent de peste 82 de ani, iar pentru femei de peste 86 de ani, au precizat reprezentanţii societăţii menţionate. La nivelul Uniunii Europene, aceste cifre sunt de 77 de ani respectiv 83 de ani, în timp ce la nivel mondial, speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este de 67 de ani, iar cea a femeilor este de 73 de ani, potrivit statisticilor furnizate de ONU.

"Astăzi, să ai 50 sau 60 sau 70 de ani nu mai înseamnă acelaşi lucru ca în anii 1970 sau 1980", a declarat Massimiliano Valerii, directorul general al Censis, un institut de cercetări socio-economice. "Oamenii trăiesc mult mai mult şi sunt mult mai sănătoşi până la stadii avansate din vieţile lor. Nu mai poţi să spui că cineva care are 60 sau 65 de ani este bătrân".

Studiul realizat de Societatea Italiană de Gerontologie şi Geriatrie nu are însă o dimensiune legală, nici nu solicită guvernului italian să demareze acţiuni specifice. El reflectă însă o tendinţă mai largă care se manifestă în Italia: speranţa de viaţă mai ridicată şi scăderea ratei natalităţii au determinat o creştere a vârstei medii a populaţiei generale.

Italia deţine de acum a doua speranţă medie de viaţă de pe plan mondial, fiind depăşită doar de Japonia, o ţară cu tendinţe demografice similare.

În Italia au avut loc doar 458.000 de naşteri în 2017, al treilea an consecutiv în care numărul naşterilor s-a aflat sub pragul de 500.000, a precizat Massimiliano Valerii. Numărul de naşteri din 2017 a atins cel mai mic nivel înregistrat vreodată în Italia după 1861, anul unificării acestei ţări - într-o epocă în care populaţia Italiei era de doar 22 de milioane de locuitori, cu puţin mai mult de o treime din populaţia actuală (de aproximativ 60 de milioane de locuitori).

"Pe măsură ce vârsta medie a populaţiei unei ţări creşte, ea generează multe probleme, de la costuri mai mari pentru pensiile plătite de un grup mai mic de angajaţi şi până la absenţa inovaţiei şi a know-how-ului modern din economie", a declarat Maria Silvana Salvini, profesor de ştiinţe demografice la Universitatea Florenţa.

"Este un semn îmbucurător că oamenii sunt mai sănătoşi şi că trăiesc mai mult. Însă aceste lucruri, combinate cu declinul ratei natalităţii, reprezintă o mare problemă", a adăugat ea.

Italia se confruntă cu o criză economică de peste un deceniu, iar în contextul în care italienii trăiesc mai mult şi sunt mai sănătoşi, un plan naţional - Reforma Fornero, ce ar trebui implementată în şapte ani - doreşte să crească gradual vârsta minimă de pensionare. Planul ar duce la o creştere a forţei de muncă şi la o amânare a accesului la pensiile plătite de guvern. Însă guvernul actual de la Roma a criticat planul şi acesta ar putea fi amendat printr-un set de legi în 2019.

Potrivit lui Raffaele Antonelli Incalzi, preşedintele Societăţii Italiene de Gerontologie şi Geriatrie, care a coordonat studiul ce a dus la o reclasificare a ceea ce înseamnă "vârsta a treia", situaţia din Italia ar putea să devină drastică în curând.

"Până în 2040, adică puţin peste 20 de ani, ne vom afla într-o situaţie inimaginabilă. Vom avea un dezechilibru uriaş în ceea ce priveşte numărul de bătrâni şi numărul de oameni tineri care vor trebui să aibă grijă de ei", a declarat Raffaele Antonelli Incalzi. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dădârlat)