Epidemiile provocate de boli care apar predominant în ţări afectate de războaie sau sărace, cum ar fi cea de Ebola din Republica Democrată Congo (RDC) sau cea de holeră din Yemen, au continuat să domine topul celor mai letale epidemii din 2018, însă anul a fost marcat şi de reîntoarcerea unor boli considerate dispărute din anumite ţări, cum ar fi cazul poliomielitei în Papua Noua Guinee.

Redăm în continuare principalele epidemii înregistrate în anul 2018:


EBOLA

În 2018, boala virală Ebola a afectat Republica Democrată Congo prin două focare, izbucnite la interval de doar câteva luni, în lunile aprilie şi, respectiv, august. Dacă primul, apărut în nord-vestul ţării, s-a soldat cu moartea a 33 de persoane, cel din august, semnalat în estul RDC, a devenit al doilea cel mai grav din istorie - cu 283 de decese (235 confirmate şi 48 probabile) dintr-un total de 494 de cazuri, dintre care 446 confirmate şi 48 probabile - după cel din Africa de Vest, între 2014 şi 2016, a informat recent Comitetul Internaţional de Salvare (International Rescue Committee, IRC).

Actualul focar a fost declarat pe 1 august în localitatea Mangina din provincia Nord Kivu şi este concentrat în această regiunea estică unde mai multe grupări paramilitare se luptă pentru controlul bogatelor resurse naturale ale ţării. Regiunea în care este localizat focarul pune probleme deosebite, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), din cauza unei populaţii locale dense şi mobile, a insecurităţii cauzate de grupările armate şi a răspândirii virusului prin transmiterea sa la pacienţii din centrele medicale.

O campanie de vaccinare, iniţiată pe 8 august, este în curs de desfăşurare, aşa cum s-a întâmplat şi în timpul focarului anterior de Ebola din provincia Equateur, în nord-vestul ţării, declarat încheiat la data de 24 iulie.

Aproape jumătate dintre decesele înregistrate în actualul focar de Ebola au fost semnalate în oraşul Beni, cu o populaţie de circa 800.000 de locuitori. Potrivit directorului departamentului de management al situaţiilor de urgenţă din cadrul OMS, Peter Salama, unul dintre principalii factori ai răspândirii bolii îl constituie persoanele care vizitează numeroasele centre de sănătate din această localitate, în condiţiile în care acestea nu dispun de echipamente pentru depistarea Ebolei şi de condiţii necesare pentru îngrijirea bolnavilor. De asemenea, multe dintre acestea nu au apă curentă pentru spălarea mâinilor, iar pacienţii, care de obicei preferă tratamentul injectabil, refolosesc acele seringilor.

Potrivit aceluiaşi oficial, epidemia de Ebola va dura până la mijlocul anului 2019. "Este greu să preconizăm termene într-o epidemie atât de complicată ca aceasta, cu atât de multe variabile pe care nu le putem controla, dar cu siguranţă ne gândim că vor trece cel puţin şase luni până când vom putea declara această epidemie terminată", a indicat Peter Salama.

Primul focar de Ebola a fost semnalat în Yambuku, în nord-estul Republicii Democrate Congo, în 1976, şi a totalizat 318 de cazuri recenzate şi 224 de decese. De atunci, ţara a a cunoscut nouă epidemii de Ebola, însă de această dată, în premieră, virusul a izbucnit într-o zonă de conflict armat dens populată şi cu o importantă mişcare a locuitorilor.

Boala virală Ebola (febra hemoragică Ebola) estemaladie severă şi adesea fatală, provocată de virusul Ebola (Ebolavirus). Virusul, despre care se presupune că ar fi găzduit de liliecii frugivori din familia Pteropodida, se transmite prin contact direct cu sângele sau cu fluidele corporale şi este cu atât mai virulent cu cât procesul este mai avansat, putând atinge o rată de mortalitate de 90%. Boala debutează brusc, cu febră, frisoane, cefalee şi erupţii cutanate, la care se adaugă apoi episoadele vomitive, diaree, fenomene hemoragice, dar şi tulburări ale sistemului nervos. Moartea poate surveni la 6-9 zile de la debut, prin şoc, hipovolemie sau hemoragii generalizate.
 

Foto: (c) YAHYA ARHAB/EPA

HOLERĂ

În 2018, holera - o infecţie diareică acută, cauzată de ingestia de alimente sau apă contaminate, care poate cauza decesul în numai câteva ore în absenţa unui tratament adecvat - a fost semnalată în ţări din Peninsula Arabă (Yemen), cât şi pe continentul african, în state precum Nigeria, Zimbabwe, Algeria şi Ghana.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), circa 143.000 de persoane mor anual în întreaga lume din cauza acestei boli care afectează în principal ţări aflate în război, sărace, sau lovite de catastrofe naturale.

În luna octombrie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertiza că focarul de holeră din Yemen - cel mai grav din lume - se intensifică din nou, cu circa 10.000 de cazuri suspecte raportate în fiecare săptămână - o cifră reprezentând dublul ratei medii pentru primele opt luni ale anului, când au fost înregistrate 154.527 de cazuri suspecte de holeră şi 196 de decese.

Anunţul OMS vine în contextul în care, potrivit UNICEF, 1,8 milioane de copii din această ţară sunt subnutriţi şi, prin urmare, mai vulnerabili la holeră. Dintre aceştia, circa 400.000 riscă să moară, deoarece suferă de malnutriţie acută severă.

De la momentul izbucnirii epidemiei de holeră din Yemen, în aprilie 2017, au fost raportate 1,2 milioane de cazuri suspecte de holeră şi 2.515 decese, a indicat la începutul lunii octombrie OMS, precizând că 30% din numărul acestora este reprezentat de copii.

În luna noiembrie, o epidemie de holeră se răspândea rapid şi în nord-estul Nigeriei, cu 175 de decese la acel moment, potrivit cifrelor furnizate de Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC).

''Boala se răspândeşte rapid în taberele de refugiaţi, care au un acces limitat la instalaţii sanitare decente'', a declarat Janet Cherono, managerul proiectului NRC la Maiduguri, capitala statului Borno.

La începutul lunii noiembrie, boala afectase trei state din nord-estul ţării (Borno, Adamawa, Yobe) şi se soldase cu 175 de morţi şi circa 10.000 de persoane purtătoare ale bacteriei.

Epidemia a izbucnit într--un context în care Nigeria, cea mai populată ţară din Africa, cu 180 de milioane de locuitori, un sfert din populaţie nu are acces la toalete, iar ''accesul la apă curentă a scăzut la 32% în 1990 şi la 7% în 2015 ", după cum a reamintit preşedintele Nigeriei.

Într-un alt stat african, în Zimbabwe, autorităţile informau în luna septembrie că focarul de holeră izbucnit în această ţară la începutul lunii respective şi soldat la momentul respectiv cu 30 de morţi şi peste 5.400 de persoane contagiate cu această boală, ar putea afecta 50.000 de persoane în următoarele săptămâni

Autorităţile au solicitat 57 de milioane de dolari comunităţii internaţionale pentru a trata focarul care afecta în principal capitala Harare şi pentru a reglementa sistemul de canalizare şi de distribuire a apei.

Focarul a fost detectat pe 6 septembrie în suburbiile Glen View şi Budiriro, unde, potrivit autorităţilor municipale din Harare - oraş care nu dispune, de altfel, în multe cartiere, de un sistem de apă potabilă, fapt care îi obligă pe locuitori să folosească apă din surse neprotejate - o scurgere dintr-o canalizare ar fi contaminat apa din puţurile comunitare.

Pe 11 septembrie, autorităţile locale au decretat stare de urgenţă, interzicând vânzarea ambulantă a produselor din carne şi peşte în zonele afectate, o măsură pe care mulţi însă o ignoră, întrucât comerţul ambulant reprezintă singurul lor mod de subzistenţă.

În acest context, OMS a trimis în Zimbabwe experţi epidemiologi şi specialişti pentru a organiza o campanie de vaccinare, pe lângă trimiterea de pachete cu material de hidratare şi antibiotice pentru tratarea bolnavilor.

Acest focar de holeră - al patrulea din ultimii 15 ani - este considerat mai periculos decât cel din 2008-2009, când boala a ucis peste 4.000 de persoane şi a infectat aproximativ 100.000 de oameni în Zimbabwe.

La începutul lunii august, un focar de holeră a izbucnit şi în Algeria, după 22 de ani de absenţă în această ţară din nordul Africii. Originea focarului de holeră, soldat cu moartea a două persoane în nordul ţării, a fost descoperită în cursul unui râu care scaldă oraşul Bilda, situat la o distanţă de aproximativ 60 de kilometri de capitala Alger.

De la reapariţia bolii la 7 august, au fost identificate 98 de cazuri confirmate de holeră, cu 24 de cazuri cazuri suplimentare de la 1 septembrie.

Algeria s-a mai confruntat cu un focar similar, în iulie 2013, în provincia Oran (din vestul ţării), cu zeci de cazuri de cazuri de îmbolnăvire şi moartea unui minor. Ultima epidemie datează însă din 1986, când a afectat boala a afectat circa 4.500 de persoane.

De asemenea, în Ghana, autorităţile au intrat în alertă după semnalarea unor cazuri de holeră la graniţa sud-estică a ţării, cu Togo, însă cele două cazuri proveneau din Nigeria, fiind vorba de persoane care se deplasaseră în această ţară pentru a cumpăra bunuri pe care urmau să le vândă în Ghana.

CIUMĂ

În luna august focarul de ciumă care afectează în fiecare an insula Madagascar şi-a făcut din nou apariţia, soldându-se, la sfârşitul lui septembrie, cu patru decese.

Ciuma este endemică în Madagascar şi reapare aproape în fiecare an începând din 1980 în timpul sezonului ploios. Boala este răspândită de şobolanii care se apropie tot mai mult de locuinţele oamenilor, în special din cauza defrişărilor necontrolate din această ţară devastată de sărăcie.

Anul trecut, epidemia de ciumă a debutat în luna august şi s-a răspândit în special în marile zone urbane.

Bacteria care provoacă îmbolnăvirea cu ciumă se dezvoltă la şobolani şi este transmisă de înţepătura puricilor. La om, forma pulmonară a bolii, transmisă prin tuse, poate fi fatală în doar 24-72 de ore.

În luna februarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis un avertisment împotriva epidemiei de ciumă din acest sezon, estimând că riscă "să afecteze în principal Madagascarul, dar şi ţările învecinate".


LISTERIOZĂ

La începutul lunii septembrie, autorităţile din Africa de Sud au anunţat sfârşitul celei mai grave epidemii de listerioză recenzate vreodată în lume, care a ucis 216 persoane pe teritoriul acestei ţări începând din ianuarie 2017. Această boală infecţioasă a apărut în urmă cu un an şi jumătate la o fabrică a companiei Enterprise Food - proprietate a grupului Tiger Brands, aflată la 300 de kilometri nord-est de Pretoria - care producea un sortiment de cârnaţi foarte apreciaţi de consumatorii sud-africani. Persoanele care s-au îmbolnăvit au depus o plângere în nume colectiv împotriva grupului agroalimentar Tiger Brands.

Listerioza este cauzată de bacterii prezente în sol, apă, vegetaţie şi excremente de animale, care pot să contamineze cu uşurinţă alimentele, în special carnea, produsele lactate şi preparatele de origine oceanică şi marină. Cu o perioadă de incubaţie de trei săptămâni, boala cauzează simptome asemănătoare gripei şi poate provoca stări de greaţă, diaree şi infecţii ale fluxului sanguin şi la nivelul creierului, care pot fi fatale.

Sursa de provenienţă a bacteriei listeria nu a fost confirmată decât în martie 2018. Din acest motiv, retragerea imediată de la comercializare a produselor vizate nu a împiedicat propagarea pe scală largă a bolii în Africa de Sud.

În iulie 2018, 1.060 de cazuri de contaminare au fost contabilizate în Africa de Sud, dintre care 216 mortale, potrivit celor mai recente statistici oficiale. Potrivit ONU, acest episod de listerioză a fost cel mai grav înregistrat vreodată în lume motiv pentru care, mai multe ţări vecine au suspendat, parţial, ca măsură de precauţie, importurile de carne din Africa de Sud.


WEST NILE

Infecţia cu virusul West Nile - transmis de ţânţari - a făcut în acest an numeroase victime în mai multe state europene, printre care Italia, România, Bulgaria, Serbia, Grecia şi Croaţia, dar şi din Orientul Mijlociu, în ţări cum ar fi Israelul.

Grecia a fost al doilea stat european cel mai afectat de virusul West Nile, după Italia, cu 550 de cazuri de infectare. În luna octombrie, autorităţile elene au anunţat că numărul persoanelor care au murit după ce au fost infectate cu virusul West Nile a ajuns la 41 în actualul sezon al ţânţarilor, toate având vârsta de peste 63 de ani. De la începutul sezonului, la sfârşitul lunii mai şi până la data de 18 octombrie, s-au înregistrat 306 cazuri de infecţie, dintre care 234 cu manifestări la sistemul nervos central precum encefalită, meningită sau paralizie uşoară, în timp ce alte 72 au avut manifestări mai uşoare, precum febră. Prin comparaţie, în 2017 s-au înregistrat 48 de cazuri în întreg sezonul, cu 5 decese în total. În Grecia, majoritatea cazurilor au fost înregistrate în Peninsula Peloponez, în apropiere de Atena şi în regiunea Salonic, în nordul ţării.

În România, un număr de 276 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile şi 42 de decese au fost înregistrate în sezonul 2018, potrivit datelor date publicităţii de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică la sfârşitul lunii octombrie.

Virusul este răspândit în special de ţânţari, iar cele mai multe cazuri se înregistrează în perioada în care aceste insecte sunt foarte active, în sezonul cald - în Europa, de obicei, în lunile iulie şi august. Aproximativ 80% dintre persoanele infectate nu prezintă simptome, în timp ce restul manifestă simptome similare gripei - febră, dureri, oboseală şi umflarea ganglionilor limfatici. Boala are potenţial fatal în special în rândul pacienţilor vârstnici, caz în care duce la encefalită sau meningită.

Foto: (c) ATAN YAR/EPA

POLIOMIELITĂ

Poliomielita s-a întors în Papua Noua Guinee după 18 ani, au precizat reprezentaţii guvernului şi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care a decretat apariţia unei epidemii la 18 ani de când a fost declarată dispariţia virusului bolii în acest stat din Pacific.

Primul caz a fost detectat la un băieţel de şase ani din provincia Morobe care s-a prezentat la medic pe 28 aprilie, acuzând o slăbiciune la nivelul membrelor inferioare. Trei săptămâni mai târziu, autorităţile au confirmat că băiatul contractase un poliovirus tip 1 derivat vaccinal.

Potrivit Centrului pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC), virusul a fost de asemenea izolat din fecalele a doi copii sănătoşi din aceeaşi localitate - ceea ce constituie o epidemie, potrivit OMS.

Poliomielita, care poate fi prevenită printr-un vaccin, este o boală infecţioasă provocată de un virus care atacă sistemul nervos şi poate provoca paralizii ireversibile în câteva ore. Ea afectează în cea mai mare parte copiii de vârstă mică.

Ultimul caz de poliomielită a fost semnalat 1996. În 2000, Papua Noua Guinee a fost declarată ţară liberă de poliomielită, alături de restul regiunii Pacificului de Vest.

Numărul cazurilor de poliomielită din întreaga lume a scăzut cu peste 99% din 1988, când erau estimate 350.000 de cazuri, comparativ cu 22 de cazuri raportate în 2017, a indicat OMS. Doar trei ţări - Afganistan, Nigeria şi Pakistan - figurau în luna martie pe lista statelor cu poliomielită endemică.


SALMONELOZĂ

În 2018, focare de salmoneloză - infecţie bacteriană comună care afectează tractul intestinal - au fost înregistrate atât în Europa cât şi pe continentul american, cea mai recentă în preajma popularei sărbători americane de Thanksgiving.

Simptomele asociate infecţiei cu salmonella includ diaree, febră şi crampe abdominale şi se declanşează în mod normal între 12 şi 72 de ore de la expunerea la această bacterie, simptomele putând fi mai grave la copii şi bătrâni.

În luna mai, peste 200 de copii şcolarizaţi în nord-vestul Belgiei s-au îmbolnăvit, probabil infectaţi cu salmonella, după ce au mâncat la cantină în zeci de unităţi care se aprovizionau de la acelaşi furnizor. Victimele incidentului au fost copii cu vârste între 4 şi 12 ani, care urmau şcoli din împrejurimile oraşelor Kortrijk şi Oudenaarde, în total fiind înregistraţi 225 de copii bolnavi proveniţi din 38 de şcoli. Toate şcolile în cauză se aprovizionau de la acelaşi furnizor, aflat la Harelbeke, în apropiere de Kortrijk. Compania a fost închisă ca măsură de precauţie în aşteptarea analizelor pentru a identifica originea contaminării.

De asemenea, în luna august, în SUA, 100 de persoane din 33 de state americane au fost infectate cu salmonella, focarul fiind asociat cu un sortiment popular de cereale produs de compania Kellogg, au anunţat agenţiile guvernamentale din SUA, îndemnându-i pe consumatori să evite acest produs.

Potrivit CDC, cel puţin 30 dintre cele 100 de persoane au fost spitalizate, adăugând că în acest caz nu a fost înregistrat niciun deces.

Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite (FDA) a recomandat consumatorilor să evite produsul şi i-a îndemnat pe comercianţii cu amănuntul să nu vândă aceste cereale de la Kellogg din cauza riscului de contaminare cu salmonella. FDA a menţionat că deţine informaţii potrivit cărora unii vânzători comercializează încă acest produs în pofida rechemării voluntare făcută de compania Kellogg încă de de la jumătatea lunii iunie. Potrivit CDC, consumul produselor contaminate cu salmonela poate avea drept consecinţă probleme grave de sănătate.

În cel mai recent caz, la sfârşitul lunii noiembrie, autorităţile americane au anunţat că investighează un focar de salmoneloză detectat la carnea de curcan, cu câteva zile înainte de sărbătorirea joi Recunoştinţei (Thanksgiving), când principalul ingredient al mesei festive este această pasăre tradiţională.

La începutul lunii noiembrie, ziarul USA Today semnala că persoană a decedat în California, în timp ce 164 au fost afectate în 35 de state ale ţării, dintre care 63 au necesitat spitalizare. Autorităţile sanitare nu au reuşit să identifice originea focarului, care ar putea proveni de la curcanii de crescătorie sau de la produsele crude derivate din carnea acestei păsări.

E.COLI

În luna noiembrie, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA a lansat o alertă populaţiei împotriva consumului de salată Romaine, solicitând persoanelor fizice, restaurantelor şi magazinelor să arunce acest aliment suspectat că ar fi provocat o nouă epidemie de infecţie cu bacteria Escherichia coli (E.coli).

În total, 32 de persoane din unsprezece state americane au fost afectate de această epidemie ale cărei simptome au fost constatate între 8 şi 31 octombrie octombrie. Treisprezece dintre ele au fost spitalizate, potrivit CDC.

La sfârşitul aceleiaşi luni, FDA anunţa că o anchetă a stabilit că salatele contaminate proveneau din unele zone ale Californiei, unde sunt cultivate pe perioada verii.

E.coli este o bacterie care trăieşte în mod natural în intestinele bovinelor, păsărilor şi a altor animale, fructele şi legumele proaspete care au intrat în contact cu excremente infectate de animale fiind o sursă frecventă de contaminare. Simptomele cele mai frecvente ale infecţiei cu E.coli includ: greaţa, vărsăturile, cefaleea, febra uşoară, crampele severe la stomac sau diareea sanguinolentă.


FEBRA HEMORAGICĂ LASSA

În luna aprilie, autorităţile din Nigeria au anunţat că o epidemie de febră hemoragică Lassa - o infecţie virală aparţinând aceleiaşi familii de virusuri ca şi tipurile de febră hemoragică Marburg şi Ebola - a provocat 142 de decese în această ţară de la începutul anului 2018 din cele 400 de cazuri confirmate.

Prezenţa virusului a fost detectată în 20 din cele 36 de state ale Nigeriei, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în statele Edo, Ondo şi Ebonyi, din sudul ţării.

Boala - a cărei transmitere se face prin excreţii ale rozătoarelor sau prin contact direct cu sângele, urina, excrementele sau alte fluide ale corpului unei persoane bolnave - a fost numită după o localitate din nordul Nigeriei unde a fost identificată pentru prima dată în 1969.

Manifestându-se frecvent sub formă endemică în Nigeria, Guineea, Liberia şi Sierra Leone, febra Lassa este asimptomatică în 80% dintre cazuri, însă în alte situaţii poate provoca leziuni grave, hemoragice sau neurologice.

NOROVIRUS

O epidemie de norovirus - un virus extrem de contagios, care cauzează apariţia gastroenteritei, putând fi transmis prin apă şi alimente - a izbucnit în zonele în care se desfăşurau Jocurile Olimpice de iarnă 2018 de la PyeongChang, afectând circa 290 de persoane, potrivit informaţiilor oferite de organizatorii competiţiei.

Cei mai mulţi dintre cei afectaţi de norovirus au provenit din rândul companiei care asigura securitatea în zona centrului de tineret - peste 1.200 de agenţi de securitate fiind constrânşi să se retragă de la Jocurile Olimpice 2018.

Printre cei bolnavi s-au numărat şi doi sportivi elveţieni, care şi-au revenit şi şi-au reluat antrenamentele


ADENOVIRUS

În luna octombrie, autorităţile sanitare au anunţat că opt copii au decedat la un centru medical din New Jersey, în urma unei epidemii cu adenovirus.

Departamentul de sănătate din New Jersey a confirmat epidemia cu adenovirus la Centrul de asistenţă şi reabilitare Wanaque din Haskell, New Jersey care a dus la decesul a opt copii cu sistemul imunitar slăbit.

''Tulpina de adenovirus care a cauzat această epidemie este asociată cu condiţiile de trai în comun şi poate provoca îmbolnăviri severe în special în cazul celor cu un sistem imunitar slăbit'', a precizat Departamentul de sănătate amintit.

Adenovirusurile sunt un grup de virusuri care determină afecţiuni respiratorii sau ale tractului intestinal. Infecţiile cu adenovirus provoacă îmbolnăviri moderate până la severe şi au simptome asemănătoare unei răceli, afectând mai ales copiii mici şi declanşându-se în special iarna, primăvara şi la începutul verii.

Foto: (c) RUNGROJ YONGRIT/EPA

FEBRA DENGUE

În august, autorităţile sanitare din Hong Kong anunţaseră că regiunea confruntă cu cel mai mare focar local de febră Dengue din ultimii 15 ani, după ce 16 persoane contractaseră virusul local, de patru ori mai mult decât în mod obişnuit.

De asemenea, în decembrie, responsabili din Cuba au anunţat că o tulpină mortală a virusului febrei Dengue a fost raportată în această ţară, după ce dispăruse în 1977.

Boala este cauzată de virusul Dengue, transmis de ţânţarii din specia Aedes aegypti, şi este răspândită în Asia de Sud-Est. Ea se manifestă prin febră foarte mare, dureri la nivelul articulaţiilor şi pete roşietice la nivelul pielii - însă poate dezvolta complicaţii severe sub forma febrei hemoragice Dengue. AGERPRES/(AS - autor: Ana Bîgu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)