Politicienii americani şi cei canadieni şi-au unit forţele şi au semnat un document comun prin care i-au cerut lui Mark Zuckerberg, CEO-ul companiei Facebook, să explice "disfuncţionalităţile procesului" ce ar fi trebuit să stopeze răspândirea propagandei pe această reţea de socializare, informează Press Association.

Politicieni de marcă din ambele parlamente naţionale au semnat o scrisoare adresată lui Mark Zuckerberg prin care antreprenorul american a fost informat în legătură cu faptul că un "mare comitet internaţional" care va analiza "dezinformarea şi ştirile false" se va reuni la sfârşitul lunii noiembrie.

Parlamentari din ambele ţări au fost invitaţi să participe la "o audiere comună fără precedent", iar Mark Zuckerberg are la dispoziţie câteva zile, până pe 7 noiembrie, pentru a răspunde acestei somaţii.

"Pe parcursul ultimului an, comitetele noastre au încercat să obţină dovezi de la un manager al companiei Facebook cu suficientă autoritate pentru a face o prezentare clară despre recentele disfuncţionalităţi procesuale (ale reţelei de socializare, n.r.), inclusiv despre recentul scandal Cambridge Analytica şi breşele de securitate ulterioare", se afirmă în acea scrisoare publică.

"În schimb, dumneavoastră aţi ales să trimiteţi reprezentanţi care ocupă funcţii mai puţin importante şi nu v-aţi prezentat personal, în pofida faptului că aţi primit invitaţii de la Congresul şi Senatul Statelor Unite şi de la Parlamentul European", au adăugat Damian Collins, preşedintele Comitetului pentru online, cultură, media şi sport (DCMS) din Guvernul Marii Britanii, şi Bob Zimmer, preşedintele Comitetului pentru acces la informaţie, viaţă privată şi etică din cadrul Parlamentului Canadei.

Este pentru a treia oară când Damian Collins i-a cerut lui Mark Zuckerberg să ofere informaţii şi dovezi în cadrul anchetei pe care DCMS o desfăşoară în privinţa dezinformării şi a ştirilor false.

Compania Facebook a fost implicată într-o serie de scandaluri în ultimii ani, după apariţia unor dovezi care atestă că mai mulţi actori de pe scena politică au folosit această reţea de socializare pentru a îi influenţa pe votanţii din lumea întreagă.

Reţeaua de socializare a primit o amendă de 500.000 de lire sterline din partea Biroului Comisarului pentru Informaţie din Marea Britanie în luna iulie - cuantumul maximal al amenzilor acordate de această instituţie - pentru faptul că nu a reuşit să protejeze informaţii personale provenind de la milioane de utilizatori, care au ajuns în posesia controversatului cabinet de consultanţă politică Cambridge Analytica.

O săptămână mai târziu, Comisia Electorală din Marea Britanie a amendat grupările pro-Brexit Vote Leave şi BeLeave şi le-a reclamat la Poliţia britanică pentru încălcări ale regulamentului de cheltuieli în campanii electorale, provocate de publicitatea politică realizată pe Facebook.

În acest an, compania americană a dat publicităţii o serie de detalii despre "o activitate necorespunzătoare coordonată" prezentă pe reţeaua de socializare, care provine din Rusia şi Iran şi care a vizat politicieni britanici şi americani.

Mark Zuckerberg a promis de mai multe ori că va "repara Facebook" într-o serie de anunţuri pe care le-a făcut după apariţia în 2016 a criticilor ce vizau operaţiunile politice desfăşurate pe reţeaua de socializare.

"Vă cerem să acceptaţi această oportunitate istorică pentru a le vorbi parlamentarilor de pe ambele ţărmuri ale Atlanticului şi din alte zone ale lumii despre măsurile pe care Facebook le ia pentru a stopa răspândirea dezinformării pe platforma dumneavoastră şi pentru a proteja datele utilizatorilor", au adăugat Damian Collins şi Bob Zimmer. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)