Denis Mukwege, medicul congolez care a câştigat anul acesta Premiul Nobel pentru Pace împreună cu activista irakiană yazidi pentru drepturile omului Nadia Murad, pledează pentru stoparea folosirii violului ca armă de război, spunând că o "cultură a impunităţii" predomină încă în multe dintre ţările afectate, potrivit Reuters.

"Vedem astăzi, din păcate, că există o cultură a impunităţii care funcţionează în multe zone de conflict şi care îi vizează pe cei care comit violenţe sexuale", a declarat Mukwege pentru Thomson Reuters Foundation.

"Cred că omenirea are puterea să impună această limită, să vegheze ca folosirea violului pe post de armă de război să fie complet interzisă", a spus medicul într-un interviu acordat din Bukavu, în estul Republicii Democrate Congo.

Mukwege (63 de ani) a fondat în 1999 spitalul Panzi pentru a ajuta femeile şi fetele victime ale agresiunilor sexuale în timpul conflictului armat din estul Congo.

Medicul a operat zeci de femei după ce acestea fuseseră violate de bărbaţi înarmaţi şi a militat pentru a le face cunoscută situaţia. Acesta le-a oferit, de asemenea, tratament pentru HIV/SIDA precum şi asistenţă maternală.

Violul este considerat crimă de război din 1919, dar nu a fost incriminat decât în 1997, când primarul unui mic oraş din Rwanda, Paul Akayesu, a fost judecat de Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda în contextul implicării sale în genocidul din 1994.

Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda a emis prima condamnare pentru viol în 2016, când Jean-Pierre Bemba a fost găsit vinovat pentru o serie de violuri şi crime în Republica Centrafricană.

În iunie 2018, la apel, tribunalul a anulat sentinţa iniţială.

Mukwege spune că sistemul de justiţie militar din Congo s-a îmbunătăţit, dar guvernul nu reuşeşte încă să sprijine victimele violenţei sexuale şi să protejeze populaţia.

"Locuim într-o regiune aflată într-un conflict permanent", a spus acesta referindu-se la estul Congo, unde activează peste 100 de grupuri înarmate.

"Aceste grupuri folosesc arma violului, distrugerii, abuzului faţă de copii, faţă de fetiţe. Noi, cetăţenii, cerem ca guvernul să îşi asume responsabilitatea de a proteja cetăţenii din aceste zone controlate de grupări înarmate", a mai spus acesta.

Deşi al doilea război din Congo, care a ucis peste cinci milioane de persoane, s-a terminat în 2003, violenţa a rămas un fenomen necontrolat, miliţiile atacând deseori populaţia civilă.

Peste 400.000 de femei sunt violate în Congo în fiecare an, iar violenţa sexuală este considerată, în cea mai mare parte, un efect secundar al anilor de conflict armat.

Potrivit experţilor, Congo a înregistra unele progrese în combaterea violenţelor sexuale. Mai mulţi lideri ai miliţiilor şi din rândul armatei au fost puşi sub învinuire în ultimii ani, însă problema persistă.

Spitalul Panzi fondat de Mukwege a fost ţinta mai multor ameninţări, iar în 2012 locuinţa sa a fost luată cu asalt de oameni înarmaţi care i-au ameninţat fiicele, au tras în el şi i-au omorât bodyguardul. Mukwege spune că primeşte încă ameninţări cu moartea, câteodată de mai multe ori pe săptămână.

"Un lucru care ne dă speranţă este capacitatea femeilor pe care le tratăm de a se recupera", a spus acesta. "Fără puterea acestor femei, ar fi practic imposibil să continuăm, deoarece atunci când văd cât de puternice sunt, îmi dau curaj. Acest lucru îmi dă speranţe pentru că simt că viitorul acestei ţări aparţine acestor femei".AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)