Peste 1,4 miliarde de adulţi din întreaga lume au un nivel insuficient de activitate fizică, fapt ce îi expune unui risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet, demenţă şi unele forme de cancer, conform unui studiu publicat miercuri, citat de AFP.

La nivel mondial, aproximativ una din trei femei şi unul din patru bărbaţi nu efectuează suficientă mişcare pentru menţinerea unei stări bune de sănătate, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Concluziile studiului relevă un "mic progres" observat între anii 2001 şi 2016 în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de activitate fizică.

Însă, "spre deosebire de alte riscuri majore pentru sănătatea mondială, nivelurile insuficiente de activitate fizică nu se diminuează la nivel mondial, iar peste un sfert dintre adulţi nu ating nivelurile de activitate fizică recomandate pentru menţinerea unei stări bune de sănătate", avertizează autoarea principală a studiului, doctor Regina Guthold din cadrul OMS.

Acesta este prima cercetare care a vizat estimarea tendinţelor globale în materie de activitate fizică, subliniază jurnalul ştiinţific The Lancet Global Health în care a fost publicată lucrarea.

Studiul ia în considerare nivelurile de activitate fizică auto-raportate (la locul de muncă, la domiciliu, în călătorii şi în timpul liber) de persoane adulte (de 18 ani şi peste această vârstă) care au luat parte la 358 de sondaje efectuate în 168 de ţări, cohortă cuprinzând 1,9 milioane de indivizi.

Potrivit concluziilor, peste un sfert (1,4 miliarde) din populaţia adultă la nivel mondial a avut o activitate fizică insuficientă în 2016.

OMS recomandă adulţilor cel puţin 150 de minute de activitate fizică moderată (mers pe jos, înot, grădinărit, pedalat...) pe săptămână, sau 75 de minute de activitate de intensitate mai mare (alergare, sporturi de echipă precum fotbalul...). Sub aceste niveluri, activitatea fizică este calificată drept insuficientă.

În toate regiunile lumii, cu excepţia Asiei de Est şi Asiei de Sud-Est, femeile sunt mai puţin active în comparaţie cu bărbaţii.

În 2016, diferenţa era de zece puncte sau mai mult în Asia de Sud (43% dintre femei aveau o activitate fizică insuficientă faţă de 24% în cazul bărbaţilor), în Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (40% faţă de 26%), dar şi în ţările occidentale cu venituri ridicate (42% faţă de 31%), precizează AFP.

Numeroase ţări din toate regiunile lumii au înregistrat diferenţe importante între femei şi bărbaţi, precum India (44% faţă de 25%), Africa de Sud (47% faţă de 29%), Turcia (39% faţă de 22%), Statele Unite (48% faţă de 32%) şi Regatul Unit (40% faţă de 32%).

În 2016, nivelurile insuficiente de activitate fizică în rândul persoanelor adulte au variat considerabil între ţările cu venituri reduse (16%) şi statele cu venituri ridicate (37%).

În 55 (33%) dintre cele 168 de ţări cuprinse în studiu peste o treime din populaţie nu a efectuat suficientă activitate fizică.

În patru ţări, peste jumătate dintre adulţi au fost insuficient de activi - Kuweit (67%), Samoa Americană (53%), Arabia Saudită (53%) şi Irak (52%).

Uganda şi Mozambic au cel mai mic procent de persoane inactive (6% fiecare), arată DPA.

Potrivit OMS, activitatea fizică insuficientă este una dintre principalele cauze ale decesului prematur la nivel mondial. Acest factor creşte riscul de boli netransmisibile precum afecţiunile cardiovasculare, cancer şi diabet, notează Reuters

Prin creşterea nivelului de activitate fizică, se pot obţine cu uşurinţă beneficii precum îmbunătăţirea capacităţii musculare şi cardio-respiratorii, o mai bună sănătate osoasă, controlul greutăţii şi reducerea riscului de hipertensiune, boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet, depresie şi diverse tipuri de cancer, subliniază OMS.

OMS a îndemnat guvernele să ia notă de aceste schimbări şi să instituie infrastructuri prin care să promoveze mersul pe jos sau cu bicicleta ca transport alternativ şi practicarea sporturilor şi a activităţilor de recreere. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea)