Franţa a scăzut limita de viteză de la 90 la 80 de kilometri pe oră pentru 400.000 de kilometri de drumuri secundare din ţară. Măsura, luată în pofida a luni de contestare, a manifestaţiilor motocicliştilor şi automobiliştilor şi a unor dezbateri politice, va intra în vigoare de la 1 iulie, informează France Presse.

Cu două săptămâni înainte de termenul limită, decretul de punere în aplicare a fost publicat duminică în Jurnalul Oficial.

Această limită de viteză se va aplica pe drumurile secundare cu dublu sens fără separator central, care reprezintă 40% din reţeaua rutieră din Franţa.

Anunţată la 9 ianuarie ca parte a unui plan guvernamental vizând reducerea numărului de decese în urma accidentelor rutiere, măsura a stârnit de atunci proteste din partea asociaţiilor de automobilişti şi motociclişti, cărora li s-au alăturat parlamentari şi chiar miniştri. Într-un studiu publicat în aprilie, 76% dintre francezi s-au declarat împotriva măsurii.

Conştient de vacarmul pe care îl va crea, prim-ministrul Edouard Philippe s-a declarat întotdeauna gata să-şi asume instituirea acestei măsuri nepopulare, care va permite, potrivit lui, să salveze 300 până la 400 de vieţi pe an.

"Reducerea numărului de morţi şi răniţi pe drumurile franceze este o chestiune reală de politică publică", a repetat el la 18 mai.

O "clauză de rendez-vous" este stabilită pentru 1 iulie 2020. "Dacă rezultatele nu sunt conform aşteptărilor noastre, (...) guvernul îşi va asuma responsabilităţile", a asigurat Edouard Philippe.

Sursă de veşnice certuri, această măsură vizează reducerea mortalităţii în evenimente rutiere care, după o scădere istorică în 2013 (3.427 morţi), a urmat cu tendinţă ascendentă între 2014 şi 2016. Această tendinţă s-a inversat în 2017 (3.684 de morţi, -1,4% faţă de anul 2016).

Preşedinta Ligii împotriva violenţei rutiere din Franţa Chantal Perrichon a salutat măsura şi ''curajul" guvernului faţă de "lobby-uri şi politicieni care au depus atât de multă energie pentru a se opune".

Potrivit ei, această dispoziţie este în concordanţă cu alte măsuri majore de siguranţă rutieră, cum ar fi introducerea de radare automate (2002) sau centura de siguranţă obligatorie (1973), de asemenea decise în pofida opoziţiei opiniei publice.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)