Un compus care se regăseşte în sfecla roşie poate oferi şansa realizării unui nou tratament împotriva bolii Alzheimer, sugerează un studiu prezentat în Statele Unite, citat marţi de Press Association.

În cadrul testelor, betanina, care conferă sfeclei roşii culoarea sa distinctă, a suprimat modificările la nivel chimic asociate cu moartea neuronilor.

Oamenii de ştiinţă prevăd posibilitatea dezvoltării unor medicamente pe baza acestui component în scopul încetinirii evoluţiei devastatoare a bolii Alzheimer.

"Informaţiile noastre sugerează că betanina, un compus din extractul de sfeclă roşie, se preconizează a fi un inhibitor promiţător al anumitor reacţii chimice din creier implicate în evoluţia bolii Alzheimer", a declarat Li-June Ming, cadru didactic la Universitatea din Florida de Sud, unul dintre principalii autori ai studiului.

"Acesta este doar primul pas şi sperăm că descoperirea noastră va încuraja şi alţi oameni de ştiinţă că caute structuri similare betaninei, ce ar putea fi utilizate pentru sintetizarea medicamentelor în vederea îmbunătăţirii vieţii celor care suferă de această afecţiune", a adăugat el.

Un semn distinctiv al bolii Alzheimer identificat în creierul persoanelor diagnosticate cu aceasta îl reprezintă depozitele de blocuri dense de proteine lipicioase numite beta-amiloide. Când aceste peptide se ataşează de metale precum fier sau cupru se pliază în mod anormal şi se unesc în grupuri, a explicat Ming. Acest lucru provoacă declanşarea proceselor inflamatorii şi oxidative şi ulterior duce la la "ruginirea" şi la moartea neuronilor.

În cadrul testelor efectuate în laborator, adăugarea betaninei la combinaţia de beta-amiloide ataşate de cupru a redus oxidarea cu 90%, notează sursa citată. Acest rezultat semnificativ sugerează că plierea anormală a peptidelor a fost suprimată.

"Nu putem spune că betanina stopează complet plierea anormală, însă putem afirma că aceasta reduce oxidarea", a declarat Darrell Cerrato din cadrul aceleiaşi universităţi, participant la această cercetare.

"Un nivel mai mic de oxidare poate preveni într-o anumită măsură plierea eronată, poate chiar până la punctul în care încetineşte agregarea peptidelor de beta-amiloid, cauza principală a (declanşării bolii) Alzheimer", a adăugat Cerrato.

Concluziile studiului au fost prezentate în cadrul ediţiei a 255-a a congresului naţional al Societăţii Americane de Chimie, desfăşurată la New Orleans.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)