De la bucăţi suculente de ''pui'' şi şiruri de ''cârnaţi'' la ''şuncă'' şi ''ton'', măcelarul de origine olandeză Jaap Korteweg oferă de toate. Însă, niciunul dintre aceste produse expuse în magazinul său din Haga nu este produs, de fapt, din carne, relatează Thomson Reuters Foundation.

Korteweg, a noua generaţie de fermieri din familia sa, a devenit vegetarian după ce a început să fie preocupat de bunăstarea animalelor în urma unui focar de pestă porcină care a izbucnit în Olanda în 1997 şi a condus la uciderea a milioane de porci pentru controlul epidemiei.

Însă, lui Korteweg i s-a făcut atât de dor de gustul şi textura cărnii încât a creat, alături de cercetători şi bucătari, substituenţi care înglobează cele două calităţi.

Motivul pentru care există relativ puţini vegetarieni în majoritatea zonelor lumii 'nu este faptul că oamenii doresc să mănânce mai puţin sustenabil, mai puţin sănătos şi că nu le pasă de bunăstarea animalelor, ci pentru că sunt dependenţi de carne', a declarat Korteweg pentru sursa citată.

Creşterea animalelor constituie un factor semnificativ pentru schimbările climatice - fiind responsabilă de aproape 15% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră - iar producţia de carne utilizează pământul şi apa într-un mod mai puţin eficient decât cultivarea cerealelor, conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite.

În timp ce guvernele şi oamenii de ştiinţă sunt în căutarea unor noi modalităţi pentru reducerea emisiilor provenite din zootehnie, mulţi experţi susţin că diminuarea cererii pentru carne - în special în ţările cu un nivel ridicat de trai - este factorul care face diferenţa în lupta cu schimbările climatice.

Burger din ciuperci?

Reducerea nu presupune însă renunţarea la carne, aceasta fiind considerată mai apetisantă decât o farfurie cu legume, conform concluziilor cercetătorilor.

Însă, dacă toţi hamburgerii consumaţi în Statele Unite ar fi realizaţi dintr-o combinaţie de 70% carne de vită şi 30% ciuperci, măsura ar conduce la o scădere a cantităţii de emisii similară cu cea rezultată în urma reducerii cu 2,3 milioane a numărului de maşini care circulă pe şosele, potrivit unui studiu realizat de Institutul Mondial pentru Resurse (World Resources Institute - WRI). În plus, schimbarea ar duce la economisirea unei cantităţi de apă echivalentă cu cea utilizată în 2,6 milioane de gospodării din Statele Unite şi la reducerea terenului agricol necesar pentru producţia burgerilor cu o suprafaţă mai mare decât statul american Maryland sau cât Belgia, a completat WRI.

'Datorită gustului umami şi a umidităţii mai mari a ciupercilor, se poate obţine un burger mai gustos - şi mai sănătos', este de părere Daniel Vennard, director în cadrul 'Better Buying Lab' al WRI.

Aceste alimente preparate parţial din ciuperci, introduse pentru prima oară în Statele Unite, ţară în care sunt consumaţi anual circa 10 miliarde de burgeri, potrivit estimărilor WRI, sunt în prezent comercializaţi în supermarketuri şi sunt serviţi în unele instituţii de învăţământ şi cantine din clădirile de birouri.

Luni, burgerii au fost lansaţi şi în lanţul american de restaurante cu servire direct în maşină (drive-in) SONIC, precizează sursa citată.

Potrivit lui Daniel Vennard, tendinţă ''începe să crească în Statele Unite'' şi să atragă interesul comercianţilor şi al clienţilor. ''Credem că are potenţialul de a deveni o soluţie la nivel global'', a adăugat el.

Sursa foto: facebook.com/pg/vegetarianbutcher

Modificarea etichetelor

Consumul în exces de produse de origine animală a fost asociat cu obezitatea, afecţiunile cardiace, diabetul şi anumite tipuri de cancer, ceea ce a determinat guvernele unor ţări, precum cel al Chinei, să încurajeze populaţia să reducă aportul de carne.

Însă, etichetele alimentelor care conţin cuvintele ''vegetarian'' sau ''sănătos'' îi pot ţine la distanţă pe unii clienţi ai magazinelor sau restaurantelor, potrivit unor cercetări.

Linda Bacon, om de ştiinţă care studiază comportamentul uman şi fost director de strategie în cadrul Mars, Inc, a analizat modul în care alegerile clienţilor variază în funcţie de locul în care sunt amplasate preparatele vegetariene în meniul unui restaurant. Ea a descoperit că atunci când orezul cu mazăre şi ravioli cu ricotta şi spanac erau grupate la sfârşitul meniurilor în secţiunea ''Preparate vegetariene'', consumatorii erau cu 56 mai tentaţi să le comande decât dacă erau afişate alături de antreuri sau ca fel de mâncare principal în cadrul secţiunii principale a meniului, aceaşi care includea creveţi regali, peşte cu cartofi prăjiţi, friptură şi hamburgeri.

''Această cercetare, şi altele similare ei, au demonstrat că restaurantele îi pot determina pe clienţi să consume mai multe legume şi mai puţin carne'', a notat Linda Bacon în cadrul unui mesaj publicat pe blog. ''Nu trebuie decât să schimbe aspectul meniului'', a adăugat ea.

Sursa foto: facebook.com/pg/vegetarianbutcher

Nume apetisante

Utilizarea unor descrieri atipice poate, de asemenea, să impulsioneze vânzările preparatelor vegetale, conform unui studiu realizat în anul 2017 la Universitatea Stanford.

Când la cantina acestei universităţi au fost servite meniuri cu nume atrăgătoare, care făceau ca mâncarea să pară mai apetisantă, precum "chilli-dinamită şi sfeclă asezonată cu lime acrişor" sau ''fasole verde uşor rumenită şi şalote (ceapă franţuzească n.r.) crocante'', au fost vândute semnificativ mai multe preparate în comparaţie cu perioada în care acestea erau servite cu nume banale sau dacă pe etichetă erau promovate mesaje prin care erau evidenţiate beneficiile lor pentru sănătate. Potrivit concluziilor, cu 25% mai multe persoane au preferat felurile de mâncare având descrieri atrăgătoare în locul celor cu etichete comune, majoritatea alegând sortimente din legume. De altfel, s-a observat o creştere cu 23% a consumului de mâncare din surse vegetale.

Korteweg, producătorul olandez de ''pui'' şi ''şuncă'' vegetale, comercializează în prezent aceste alimente în Europa, Israel şi Coreea de Sud. În Marea Britanie şi Olanda aproape toate acestea sunt disponibile prin intermediul lanţurilor de supermarketuri, care au început de asemenea să le includă în sortimente gata preparate şi în salate. Primul său client a fost un măcelar din apropiere de Rotterdam. ''El a gustat produsele noastre şi a zis: 'Nu este nevoie să folosesc carne. Tot ce vreau e să utilizez produse gustoase''', a povestit Korteweg.

Produsele din ''carne'' sunt realizate din cereale, fasole, mazăre, soia şi alte vegetale bogate în proteine, procesate cu ajutorul aparatelor pentru a mima textura cărnii. Acestora le sunt adăugate apoi arome naturale, pentru a se obţine gustul dorit.

''Visul meu este ca în 20-30 de ani să nu mai avem nevoie de animale şi să 'hrănim' cu cereale şi mazăre maşinile, nu animalele, pentru a produce produse din 'carne' foarte gustoase într-un mod sustenabil, sănătos şi mult mai inteligent'', a precizat Jaap Korteweg, citat de Thomson Reuters Foundation.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)