Justiţia germană a anunţat luni că renunţă să-l urmărească pe patronul şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, acuzat de atitudine tolerantă faţă de "incitările la ură" de pe reţeaua socială, informează AFP.

Plângerea a fost depusă de un avocat german în 2016. Acesta le reproşa lui Mark Zuckerberg şi altor nouă directori ai Facebook că sunt prea toleranţi faţă de conţinuturile rasiste.

Avocatul, Chan-jo Jun, care s-a specializat în acest tip ce cazuri, a trimis justiţiei capturi de ecran cu 442 de postări ce conţineau mesaje de ură ce nu au fost suprimate de Facebook sau au fost suprimate parţial.

"A omite suprimarea rapidă a postărilor ilegale pe o platformă de internet nu constituie o infracţiune penală din partea directorilor grupului Facebook", a subliniat Parchetul din Munchen, competent în acest dosar.

Plângerea a fost depusă împotriva directorilor Facebook pentru că legislaţia germană nu prevede urmărirea în justiţie a persoanelor morale.

Acest dosar judiciar se înscrie în cadrul unui conflict mai larg angajat de autorităţile germane împotriva gigantului american, acuzat de mai mulţi ani că nu respectă suficient legislaţia europeană în ceea ce priveşte termenii de protecţie a datelor personale, dar şi că nu depune suficiente eforturi în lupta împotriva postărilor online incitatoare la ură.

Germania s-a dotat recent cu una dintre cele mai stricte legislaţii din Europa în această problemă. Ea ameninţă cu amenzi ce pot ajunge şi la 50 de milioane de euro împotriva celor mai mari reţele sociale dacă acestea nu retrag rapid comentariile de incitare la ură sau informaţiile false de pe platformele lor.

Această iniţiativă a fost luată după o creştere a numărului comentariilor de incitare la ură de pe internet în Germania, ca urmare a sosirii în această ţară a peste un milion de migranţi în 2015-2016.

De acum, operatorii reţelelor sociale au 24 de ore la dispoziţie pentru a retrage orice comentariu marcat de useri ca fiind jignitor şi considerat că încalcă Constituţia germană. Aceasta vizează afirmaţiile rasiste, antisemite şi cele ce incită la violenţă.

Însă, puternic criticată, această lege ar putea fi modificată în curând. Detractorii ei, atât din partidele de dreapta, cât şi din cele de stânga, îl denunţă ca fiind un text liberticid, ce restrânge libertatea de expresie şi mai ales le conferă giganţilor internetului rolul de cenzor.

Modificarea ar putea interveni la primăvară, după ce platformele sociale pe internet precum Facebook, Twitter sau Youtube vor da publicităţii rapoarte ce listează mesajele pe care ele le-au suprimat şi motivele pentru care au făcut-o.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Mihaela Moise, editor online: Irina Giurgiu)