Schimbările climatice, care au provocat trei milioane de decese în perioada 2016-2023, trebuie declarate ''urgență sanitară mondială'' pentru a deveni astfel prioritare pentru guverne în vederea finanțării adaptării sistemelor sanitare și a economiilor, afirmă un studiu de referință, potrivit AFP.

Publicat în revista medicală britanică The Lancet înaintea summitului climatic COP31 (19-20 noiembrie), raportul, ajuns la cea de-a 10-a ediție, reunește 146 de cercetători din 30 de țări și are drept obiectiv evaluarea consecințelor schimbărilor climatice asupra sănătății populației la nivel global.

''La zece ani după Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt fără echivoc: efectele nefaste ale schimbărilor climatice asupra sănătății progresează mai repede decât răspunsul mondial asupra acestor efecte'' și ''se accelerează chiar'', a estimat Marina Romanello, directoare executivă a proiectului științific Lancet Countdown, care a prezentat presei raportul publicat miercuri.

''Acesta este motivul pentru care cerem ca schimbările climatice să fie recunoscute ca urgență sanitară mondială'', a adăugat ea. S-ar putea astfel institui ''un dispozitiv de intervenție de urgență'' coordonat de state, asemenea celui al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în caz de pandemie, creat ''nu pentru a reacționa la o succesiune de urgențe, ci pentru a pune în aplicare un răspuns coerent pe termen lung''.

Conform raportului, în perioada 2016 (anul intrării în vigoare a Acordului de la Paris) și 2023 - ultimul an cu date complete -, schimbările climatice au ''cauzat aproape 3 milioane de decese asociate caniculei'' la nivel global. Numai în 2023, un număr-record de 710.000 de decese pot fi asociate caniculei - mai multe decât cele cauzate de malarie sau de HIV, iar peste două treimi din acestea pot fi atribuite schimbărilor climatice de origine umană.

Pentru a obține proporția deceselor legate de schimbările climatice asociate activităților umane, cercetătorii au compilat numărul deceselor cauzate de caniculă recenzate de statele respective, din care au scăzut numărul deceselor ''care ar fi avut loc în absența schimbărilor climatice'', estimat pe baza acestui scenariu ipotetic, a precizat Ollie Jay, de la Universitatea din Sydney.

''Progres real''

''Deși există oricum perioade caniculare, intensitatea și frecvența acestora sunt amplificate de schimbările climatice de origine umană, de aceea înregistrăm mai multe decese decât în lipsa acestora'', a explicat cercetătorul, în condițiile în care, anul trecut o secetă extremă a afectat peste jumătate din suprafața Terrei timp de cel puțin o lună.

Cercetătorii estimează că, prin reducerea productivității muncii, încălzirea globală a costat economia mondială în ultimii trei ani peste o mie de miliarde de dolari anual.

Din punct de vedere geografic, Asia de Sud Est și Africa, cele mai grav afectate, ar fi pierdut astfel echivalentul a 3,9%, respectiv 3,2% din PIB, în comparație cu 0,2% în cazul Europei și 1,5% pentru continentul american.

Pe plan global au fost înregistrate ''progrese reale'' din 2016: 56 dintre cele 194 de țări membre OMS și-au adaptat sistemele sanitare, au creat sisteme de alertă care anticipează evenimente extreme, iar investițiile în energii curate au atins 2.100 de miliarde de dolari în 2025 - dublu față de cele alocate combustibililor fosili, care reprezintă în continuare 80% din energia mondială și provoacă poluare atmosferică asociată unui număr de ''2,73 de milioane de decese anual''.

Astfel, 323.000 de decese au fost evitate în ''cel puțin'' 77 de țări unde poluarea atmosferică cauzată de energiile fosile s-a diminuat din 2016, potrivit unui raport. ''O atmosferă mai sănătoasă, sisteme de sănătate mai reziliente și dispozitive de alertă (...) care salvează vieți peste tot pe glob'', a spus cercetătorul.

Și chiar dacă finanțarea cercetărilor medicale legate de schimbările climatice a crescut de șapte ori și a ajuns la 316 milioane de dolari în 2024... 84% din aceste fonduri merg către cercetătorii din țări bogate în timp ce țările mai puțin dezvoltate sunt cele mai afectate de accelerarea amenințărilor sanitare legate de climat.

''Prea lente, prea modeste'', eforturile depuse ''nu vin în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie'', a afirmat Romanello.

Anul acesta ''pentru prima dată'', munca cercetătorilor a fost complicată de ''dispariția anumitor surse de date, provenite în special din Statele Unite'', cum ar fi ''subvențiile pentru combustibilii fosili, care nu sunt făcute publice de autoritățile americane'', a spus Romanello.

Iar în ultimii doi ani ''instabilitatea geopolitică mondială a împins în plan secund încălzirea globală și impactul acesteia asupra sănătății'', a mai subliniat ea, ''iar inacțiunea riscă să exacerbeze această instabilitate''. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Andreea Lăzăroiu)