Senatul a respins, joi, proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice, care miercuri a trecut de Camera Deputaților.

Proiectul a întrunit 55 de voturi 'pentru', 28 de abțineri iar 29 de senatori nu au votat.

Proiectul a fost dezbătut în pofida solicitării liderului grupului PNL din Senat, Daniel Fenechiu, de retrimitere a actului normativ la Comisia juridică pentru a fi pus în acord cu unele observații ale departamentul legislativ al Camerei Deputaților. Solicitarea a fost respinsă de plen cu 45 de voturi 'pentru', 47 'contra' și 16 senatori nu au votat.

Un amendament propus de președintele Comisiei juridice a Senatului, Cristinel Rujan, a generat ample discuții în contradictoriu în plen. Amendamentul prevede că 'persoanelor față de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii'.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, consideră că solicitarea de retrimitere la comisie a proiectului are ca scop 'salvarea lui Dominic Fritz', dar liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, susține că amendamentul nu este constituțional, 'România riscând să piardă 770 de milioane de euro', ca jalon PNRR.

Sorin Șipoș a anunțat că PNL și USR vor reintroduce proiectul în circuitul legislativ, dar fără amendamentul disputat, astfel încât să fie aprobat în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare.

Un alt amendament disputat și aprobat în Comisia juridică a Senatului vizează eliminarea obligației de a include sumele cash în declarația de avere a demnitarilor.

Conform proiectului, Agenția Națională de Integritate (ANI) este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel național, ca structură unică, cu sediul în municipiul București. Obiectivele principale ale agenției vizează promovarea integrității și prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea competențelor legale în materia evaluării averilor, incompatibilităților și conflictelor de interese, prevenirea conflictelor de interese în procedurile de achiziții publice prin mecanisme de verificare ex-ante, gestionarea raportărilor privind încălcări ale legii și protecția avertizorilor în interes public, precum și asigurarea unui climat de imparțialitate și transparență în relația dintre autoritățile și instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat potrivit restricțiilor pre- și postangajare.

Obligația de depunere a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese nu atrage publicarea integrală a acestora ori a unei copii a acestora, prevede proiectul, care a fost adoptat cu mai multe amendamente.

Agenția publică într-un registru electronic de conformare exclusiv următoarele informații: numele și prenumele deponentului; funcția, demnitatea sau calitatea publică deținută și entitatea în cadrul căreia aceasta este exercitată; tipul declarației; data depunerii și, după caz, data rectificării; mențiunea 'depusă în termen', 'depusă cu întârziere', 'rectificată' sau 'nedepusă'; trimiterea la raportul de evaluare rămas definitiv, dacă este cazul.

Registrul nu poate cuprinde valori patrimoniale, adrese, identificatori ai conturilor, depozitelor sau portofelelor digitale, date privind membrii familiei ori alte date referitoare la terți.

Declarațiile se păstrează în evidența Agenției, cu caracter confidențial, pe întreaga durată a exercitării funcției, demnității sau calității și timp de trei ani după încetarea acesteia. Dacă, în interiorul acestui termen, a fost declanșată o procedură de evaluare ori o procedură judiciară, declarațiile se păstrează până la împlinirea unui termen de trei ani de la soluționarea definitivă a procedurii.

Accesul la declarații se acordă exclusiv persoanelor autorizate, în limita atribuțiilor de serviciu, se înregistrează în jurnale electronice și este supus auditării periodice. Agenția publică anual statistici agregate și anonimizate privind depunerea, rectificarea și evaluarea declarațiilor, stabilește unul dintre amendamente.

ANI asigură publicarea declarațiilor de interese financiare pe pagina sa de internet, în termen de cel mult 60 de zile de la generare, pentru 43 de categorii de persoane. Printre acestea se află: președintele României, deputați, senatori, consilieri locali, consilieri județeni, președinți de consiliu județean, primari, prim-ministrul, membrii Guvernului, șeful Cancelariei prim-ministrului, consilierii de stat, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curții Constituționale, membrii Curții de Conturi, președintele Consiliului Legislativ și președinții de secție, directorii generali și directorii generali adjuncți din cadrul Agențiilor de Dezvoltare Regională, Avocatul Poporului și adjuncții săi, directorii serviciilor de informații, persoanele numite în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar și consulii generali care sunt șefi de consulate generale, guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, candidații pentru funcțiile de președinte al României, deputat, senator, consilier județean, consilier local, președinte al consiliului județean sau primar, precum și candidații din partea României la Parlamentul European.

Un alt amendament prevede că nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)