Cea mai amplă reformă a Codului de procedură penală din ultimii ani merge mai departe, a declarat miercuri deputata PSD Diana Tușa, președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane.

Social-democrata s-a referit la decizia Curții Constituționale care a admis parțial obiecția de neconstituționalitate formulată cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală.

'În raport cu amploarea reformei, acest control este binevenit, întrucât permite corectarea unor aspecte punctuale și reduce riscul unor contestări ulterioare ale procedurilor de către inculpați. Din cele 64 de modificări cuprinse în această amplă reformă a Codului de procedură penală, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale doar patru aspecte punctuale, toate referitoare la procedura camerei preliminare (eficientizarea acestei proceduri prin termene mai scurte și reguli mai clare, recunoașterea autorității de lucru judecat a hotărârilor pronunțate în camera preliminară, precum și reunirea și disjungerea cauzelor în această etapă procesuală). Așteptăm motivarea Curții pentru a analiza cu exactitate observațiile formulate și pentru a pune rapid textele vizate în acord cu exigențele constituționale, astfel încât legea să poată intra cât mai curând în vigoare', a transmis Diana Tușa într-un comunicat de presă.

Ea a adăugat că 'aceasta este cea mai amplă reformă a Codului de procedură penală din ultimii ani', pentru că 'modernizează procesul penal, elimină blocajele procedurale, reduce întârzierile și schimbă în mod real felul în care victimele sunt informate, ascultate și protejate'.

Diana Tușa a subliniat că legea aduce schimbări majore în mai multe direcții, între acestea fiind consolidarea drepturilor victimelor, informare reală, acces la dosar, comunicarea unei copii a rechizitoriului și a celorlalte acte esențiale, asistență juridică gratuită, traducerea actelor, acces la compensații și informarea victimei în cazul eliberării sau evadării agresorului.

Alte schimbări se referă la protejarea copiilor și a victimelor vulnerabile - audieri audio-video obligatorii, posibilitatea participării psihologului sau a specialistului, protejarea domiciliului și a datelor personale, circuite separate în instanțe și măsuri care reduc riscul de intimidare și revictimizare, precum și la procese mai rapide și mai eficiente - termene clare pentru soluționarea cererilor de administrare a probelor, limitarea cererilor repetitive, simplificarea procedurilor în cauzele cu un număr mare de victime și mecanisme mai eficiente pentru accelerarea proceselor care depășesc o durată rezonabilă.

Potrivit deputatei, alte modificări vizează: o justiție mai specializată - transferul competenței privind infracțiunile sexuale comise asupra copiilor de la judecătorii la tribunale și continuitatea asistenței juridice în etapele succesive ale procesului; modernizarea și digitalizarea procedurilor - posibilitatea depunerii unor plângeri penale prin e-mail sau alte mijloace de comunicare electronică, comunicarea electronică a citațiilor și a actelor de procedură, actualizarea permanentă a datelor de contact și transmiterea electronică a rechizitoriului; protecție efectivă pe întreaga durată a cauzei - posibilitatea dispunerii sau menținerii măsurilor de protecție inclusiv după rămânerea definitivă a hotărârii ori după pronunțarea unei soluții de netrimitere în judecată, atunci când victima, martorul sau membrii familiei acestora continuă să se afle în pericol; reguli mai clare și garanții procedurale consolidate - clarificarea regimului nulităților, a competenței, a perchezițiilor informatice și a dreptului participanților de a fi informați, asistați și de a participa efectiv la procedură.

'Aceste modificări înseamnă mai puțină birocrație, mai puține amânări, mai multă siguranță pentru victime și un proces penal adaptat realităților actuale. România are nevoie de o justiție penală mai rapidă, mai modernă și mai apropiată de oameni. Victimele au nevoie ca această reformă să devină realitate', a precizat președinta Comisiei pentru combaterea traficului de persoane.

Curtea Constituțională a admis miercuri o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind neconstituționalitatea unor articole din Codul de procedură penală care se referă, printre altele, la competența judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea dosarelor, dar și soluția legislativă prin care încheierile întocmite de acesta sunt asociate cu principiul autorității de lucru judecat.

Decizia este definitivă și general obligatorie. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niță, editor online: Ada Vîlceanu)