Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaților sunt nemulțumiți de noul proiect al legii salarizării, pe care îl consideră 'un atac direct, deliberat și fără precedent' la adresa democrației și echilibrului puterilor în stat, deprofesionalizând Parlamentul, și anunță joi că a început demersurile de strângere de semnături pentru declanșarea grevei generale.

'Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaților, în numele corpului de elită și carieră al funcționarilor publici parlamentari cu funcție de execuție, categorie profesională cu un grad înalt de calificare și expertiză, denunță public și categoric tentativa de strangulare economică dispusă deliberat prin proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat la data de 25 mai 2026. Considerăm că acest proiect nu cuprinde simple erori în numele reformei, ci reprezintă un atac direct, deliberat și fără precedent la adresa democrației și echilibrului puterilor în stat, deprofesionalizând Parlamentul României, instituție de importanță strategică, primordială pentru funcționarea statului de drept', se arată într-un comunicat de presă transmis AGERPES de președintele sindicatului, Alina Grigorescu.

Potrivit sursei citate, principiul separării și echilibrului puterilor în stat - consacrat de Constituție - impune ca raporturile juridice și de salarizare să reflecte arhitectura constituțională a autorităților publice, dar proiectul de lege subminează acest principiu prin instituirea deliberată a unei 'disfuncționalități structurale' de ierarhizare instituțională și financiară, care plasează funcțiile specifice sub funcțiile generale.

'Astfel, consilierul parlamentar (cea mai înaltă funcție de execuție din Parlamentul României, înalt specializată - coeficient 2,5) este plasat pe o treaptă inferioară funcțiilor generale și chiar actorului mânuitor de păpuși marionete (coeficient 2,9 în grila de salarizare)', se arată în comunicat.

Sindicaliștii din Camera Deputaților precizează că, potrivit Constituției, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, fiind expresia directă a suveranității naționale, în timp ce administrația publică centrală (ministerele și organele subordonate) se află sub autoritatea Guvernului, funcționează în baza legilor adoptate de Parlament și exercită rolul de punere în executare a acestora.

'Din această demarcație constituțională decurg diferențe fundamentale de substanță juridică: funcționarul public parlamentar își desfășoară activitatea exclusiv în cadrul și în sprijinul puterii legislative, participând la actul de creație normativă primară; funcționarul public activează în cadrul puterii executive, având atribuții eminamente executive, de aplicare a legii statuate de Parlament. Prin urmare, poziționarea inferioară sau egală a funcției publice parlamentare (autoritatea de legiferare și control) în raport cu funcții din administrația publică centrală (autoritate supusă controlului) contravine ierarhiei constituționale a autorităților publice, logicii constituționale și ierarhiei de demnitate a autorităților statului', se menționează în comunicat.

Sindicaliștii spun, de asemenea, că a trata în mod egal categorii profesionale cu responsabilități, riscuri și regimuri de incompatibilitate profund inegale reprezintă o formă flagrantă de discriminare inversă, iar actuala propunere de salarizare încalcă direct articolul 16 (Egalitatea în drepturi) și articolul 1 alin. 4 (Separarea și echilibrul puterilor) din Constituția României.

'Avertizăm decidenții politici că jurisprudența constantă a Curții Constituționale a statuat fără echivoc: specificul personalului din structurile de suport ale autorităților cu rang constituțional suprem trebuie să beneficieze de o stabilitate economică și de un tratament salarial pe măsura exigențelor și rigorilor la care sunt supuși. Subevaluarea deliberată a funcției publice parlamentare expune viitoarea lege a salarizării unui risc major și iminent de neconstituționalitate. (...) Orice tentativă de a folosi argumentul 'austerității' în acest caz este o manipulare grosolană a opiniei publice. Solicitarea de aplicare riguroasă a criteriilor Legii-cadru (complexitate, impactul deciziilor, responsabilitate, incompatibilități) vizează un grup extrem de restrâns, de elită, superspecializat, supracalificat, de aproximativ 1.500 de angajați (aparatul Senatului, Camerei Deputaților, Consiliului Legislativ)', afirmă Alina Grigorescu.

Aceasta precizează că sindicatul de la Camera Deputaților a început demersurile de strângere de semnături pentru declanșarea grevei generale. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)