Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a subliniat, marți, la Parlament, că este nevoie de un proiect de lege privind organizarea și funcționarea acestei instituții, având în vedere că este singura autoritate autonomă care nu are o lege proprie de funcționare, ceea ce, în opinia sa, este 'anormal'.

El a explicat că, potrivit actualei legislații, organizarea și funcționarea aparatului propriu al AEP, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de funcționare, aprobat prin hotărârea Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea autorității.

'Personalul AEP are același statut cu personalul din cele două Camere ale Parlamentului. Pornind de la dispozițiile legale aplicabile, (...) am ajuns la concluzia că este nevoie de un amplu proces de reformă a Autorității Electorale, care poate fi etapizat. Prima etapă a acestui proces de reformă are în vedere reorganizarea structurilor centrale și teritoriale și, de asemenea, o reducere importantă a numărului de posturi, parte dintre ele sunt neocupate și menținute în organigramă doar pentru a justifica anumite funcții de conducere, iar parte dintre ele ocupate', a declarat Țuțuianu, la Comisia juridică a Camerei Deputaților, unde a prezentat proiectul de organizare și funcționare a AEP.

Potrivit acestuia, în anul 2012, AEP avea 131 de posturi ocupate - 85 la sediul central și 46 în teritoriu. În 2015, a adăugat el, AEP avea 269 de posturi ocupate și, deși din 2015 până astăzi, autoritatea nu a primit atribuții suplimentare, numărul de angajați și de posturi a crescut constant, la 375 în 2019 și la 407 în 2024.

'La momentul în care am preluat mandatul de președinte, în decembrie 2015, existau 394 de posturi în organigrama autorității. Această creștere extraordinară, cu peste 51% a numărului de posturi în cadrul autorității, s-a produs în principal prin creșterea numărului de posturi alocate structurilor teritoriale care au devenit direcții județene. De asemenea, această creștere de personal a însemnat și o creștere a numărului de funcții de conducere - la 396 de angajați 120 de funcții de conducere, dintre care 13 sunt înalți funcționari publici. Practic, un raport de unu la patru între funcțiile de conducere și funcțiile de execuție', a precizat președintele AEP.

El a prezentat o serie de 'disfuncționalități importante', între care numărul semnificativ de posturi vacante neocupate pe perioade îndelungate, doar 'pentru a justifica menținerea unor funcții de conducere', distribuția neuniformă a posturilor între nivelul central și nivelul teritorial, lipsa unor criterii obiective privind stabilirea numărului de posturi aprobate la nivelul fiecărei structuri teritoriale, suprapunerea de atribuții între anumite structuri și existența unor niveluri ierarhice care nu mai corespund necesităților actuale de organizare.

'Vă propunem o nouă structură a AEP, care este organizată potrivit dispozițiilor Codului administrativ, OUG 57/2019. (...) Ne organizăm pe departamente sau direcții generale, cu un număr minim de 25 de posturi de execuție, direcții cu un număr minim de 15 posturi de execuție, servicii cu un număr minim de 7 posturi de execuție și birouri cu un număr de minim 4 posturi de execuție. (...) Dacă aplicăm propunerea pe care o facem astăzi, numărul total de posturi care sunt funcții de conducere se încadrează în cota de 8%, așa cum prevăd dispozițiile legale. Reorganizarea presupune desființarea a 53 de posturi de execuție la nivel central, desființarea a 15 posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere de director și director adjunct la nivel central, înființarea în cadrul aparatului central a 11 posturi corespunzătoare funcțiilor publice parlamentare de conducere de nivel inferior celor desființate - 7 funcții de șef de serviciu și 4 funcții de șef de birou. Sunt compartimente care au rol de suport. (...) La nivel de structuri teritoriale desființăm direcțiile județene, ne organizăm ca structuri teritoriale compartimente, ceea ce presupune 3 - 4 posturi pentru fiecare județ, pe criterii care sunt obiective, spunem noi. (...) În acest fel se desființează 105 de posturi de execuție, se desființează 42 de posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere de director și, pe total, din 295 de posturi la structurile teritoriale rămân 148 de posturi și se reduce numărul de posturi cu 147. Din acestea, 86 - 87 de posturi sunt ocupate', a mai explicat Adrian Țuțuianu.

El a informat, totodată, că numărul de personal a scăzut de la data preluării mandatului său: 'De la 396 azi sunt 268 de angajați în AEP, (...) ca urmare a măsurilor pe care le-am luat până acum'. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)