Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, consideră că în noul Cod Electoral ar trebui să existe o secțiune dedicată alegerilor anticipate, argumentând că, 'mai devreme sau mai târziu, probabil că România va experimenta și această soluție de deblocare politică'.

El a prezentat marți, la Comisia juridică a Camerei Deputaților, prioritățile pentru anul 2026, între acestea aflându-se reforma cadrului normativ aplicabil partidelor politice, reforma AEP.

'La nivelul Autorității am constituit, în această perioadă, patru grupuri de lucru. Elaborăm un proiect de lege pentru organizarea și funcționarea AEP, o lege nouă a partidelor politice, o lege privind aplicarea și asigurarea respectării prevederilor Regulamentului UE 2024/900 a Parlamentului European și Consiliului privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică. (...) Suntem în lucru cu un proiect de lege privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și ne-am propus ca, undeva în toamnă, în luna septembrie, să venim cu un Cod Electoral, care să aibă dispoziții speciale aplicabile celor patru categorii de alegeri. Mă gândesc că ar trebui să avem în Codul Electoral reglementată și problema referendumului și, un lucru de care ne-am ferit până astăzi, o secțiune dedicată alegerilor anticipate, pentru că mai devreme sau mai târziu probabil că România va experimenta și această soluție de deblocare politică. De asemenea, ne gândim ca, după aprobarea legii de organizare și funcționare a AEP, să organizăm în cadrul autorității o structură de specialitate care să se ocupe de publicitatea politică și de relația noastră cu platformele mari, gen TikTok, Facebook, care nu a fost deloc ușoară în timpul campaniilor electorale din 2024 și 2025, să operaționalizăm Centrul expert electoral', a precizat Adrian Țuțuianu.

El a menționat că toate aceste activități vor fi făcute în cadrul unei noi organigrame, pe care a propus-o marți parlamentarilor.

'De asemenea, ne-am propus să discutăm cu autoritățile publice locale despre îmbunătățirea logisticii electorale și, foarte important, avem în curs discuții pentru digitalizarea instituției, pentru că este extraordinar de mult rămasă în urmă. (...) Am făcut afirmația că, în anii care nu sunt electorali, personalul AEP merge foarte des în concedii medicale - erau câteva mii, zeci de mii de zile de concediu medical. Urmare a măsurilor pe care le-am luat de organizare internă, vă pot spune că în cele patru luni din acest an nu avem decât 579 de zile de concediu medical și oameni într-adevăr cu afecțiuni grave și concediile sunt justificate', a mai spus președintele AEP. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)