Senatul a adoptat, marți, un proiect de lege care prevede instituirea pe 18 iulie a Zilei Naționale a Rezistenței Anticomuniste din România.

'Cu prilejul Zilei Naționale a Rezistenței Anticomuniste din România, autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice de cultură din țară și străinătate, precum și organizațiile aparținând minorităților naționale pot organiza activități culturale, sociale, educative și artistice prin care să fie promovate istoria comunismului din România și eroii rezistenței anticomuniste române. Autoritățile administrației publice centrale și locale, serviciile publice deconcentrate cu atribuții în domeniile culturii, turismului și educației, precum și instituțiile de învățământ superior pot acorda sprijin material, financiar și logistic pentru organizarea de evenimente culturale și educative dedicate Zilei Naționale a Rezistenței Anticomuniste din România, în limita resurselor financiare și logistice disponibile', stipulează proiectul inițiat de un grup de parlamentari PNL.

Potrivit proiectului, autoritățile și instituțiile menționate pot organiza manifestări culturale în colaborare cu muzee, centre culturale, școli, instituții religioase, asociații și fundații care au ca obiect de activitate promovarea Zilei Naționale a Rezistentei Anticomuniste din Romania.

'Cu ocazia sărbătoririi anuale a Zilei Naționale a Rezistentei Anticomuniste din Romania, Agenția Națională de Presă AGERPRES, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot produce, difuza sau redifuza conținut editorial care promovează memoria eroilor rezistenței anticomuniste din România', mai prevede proiectul.

Conform inițiatorilor, în societate există 'o anumită' formă de nostalgie după perioadă comunistă ceea ce ar putea însemna că
'statul român nu a făcut suficient pentru a păstra vie memoria eroilor martiri ai poporului român, a celor care s-au opus dictaturii, cu prețul vieții lor'.

'Considerăm deosebit de importantă păstrarea vie a memoriei rezistenței anticomuniste din România, care s-a manifestat încă din primele zile
ale instalării regimului criminal comunist. (...) La 18 iulie 1959 a avut loc, la Jilava, executarea a 16 membri din gruparea de rezistență condusă de Toma Arnăuțoiu, după o judecată rapidă, prin procese-mascaradă. Rămâne, așadar, emblematică ziua de 18 iulie pentru istoria comunismului din România, pentru modul în care regimul criminal comunist a înțeles să anihileze, prin condamnare la moarte, orice cetățean român care se împotrivea regimului totalitar', se arată în expunerea de motive a proiectului.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaților, for decizional în acest caz. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)