Deputații din Comisia de industrii și servicii au dat, marți, raport favorabil propunerii legislative privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei.

Inițiativa mai propune instituirea unui regim juridic special aplicabil proiectelor hidroenergetice de importanță strategică, în scopul depășirii blocajelor care afectează în prezent realizarea acestora. În esență, schimbarea principală constă în recunoașterea formală a acestor investiții ca 'proiecte de securitate națională' și asigurarea, pe această bază, a unor proceduri accelerate și derogatorii față de regimul obișnuit, potrivit expunerii de motive.

Sunt stabilite mecanisme clare de 'selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice', care vor fi identificate și declarate ca atare prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în concordanță cu criteriile de importanță pentru securitatea energetică (capacitate instalată semnificativă, rol în stabilitatea SEN, contribuție la atingerea țintelor naționale de energie regenerabilă etc.). Acest pas va conferi proiectelor desemnate un statut special, ce atrage după sine aplicarea setului de măsuri facilitatoare prevăzute de lege, subliniază inițiatorii.

Proiectul mai prevede, între altele, că, prin derogare de la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic și de la normele metodologice în vigoare privind scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier național, se aprobă prin efectul prezentei legi scoaterea definitivă din Fondul forestier național a terenurilor aferente amplasamentului oricărui obiectiv energetic declarat de securitate națională în domeniul hidroenergiei, prin hotărâre a CSAT. Urmare a hotărârii CSAT, autoritățile silvice care administrează fondul forestier iau act de planul de delimitare a amplasamentului obiectivului energetic și au obligația ca, în termen de 15 zile de la emiterea hotărârii CSAT, să opereze în amenajamentele silvice scoaterea definitivă din fondul forestier a suprafețelor respective, în temeiul prezentei legi.

Inițiatorul proiectului de securitate națională în domeniul hidroenergiei întocmește documentația tehnică necesară realizării lucrărilor, care va cuprinde planurile cu amplasamentul lucrărilor.

Deputatul PNL Sebastian Burduja, inițiator, a subliniat, în cadrul dezbaterilor, că inițiativa legislativă este singura cale pentru a finaliza proiectele începute și nefinalizate. 'Care dintre ele? CSAT va decide, dar sintagma de 'securitate națională' este acceptată de Uniunea Europeană și este singura cale de a finaliza investițiile europene', a argumentat deputatul.

Este primul proiect care își propune să rezolve această problemă, consideră deputatul PSD Claudiu Manta: 'Cred că niciodată nu este prea târziu să dăm drumul construcției acestor hidrocentrale. (...) Sunt peste 9 hidrocentrale care sunt cu grad de finalizare 70%, 80%, 90%'.

Inițiativa este una foarte bună, în special pentru obținerea de energie ieftină, a opinat deputatul PSD George-Mădălin Borș. 'Fiecare dintre obiectivele hidroenergetice nu fac altceva decât să pună piatra de temelie la un sistem sustenabil, eficient. Este un proiect de lege pe care îl aștept și are toată susținerea grupului parlamentar din care fac parte. Chiar avem nevoie de producție de energie în bandă. (...) Să lăsăm patimile, omul trebuie să aibă întâietate', a punctat social-democratul.

Deputata Cristina Prună de la USR consideră că, în acest domeniu, ar trebuie să existe, pe lângă avize de mediu, și o logică economică. 'Și aici, cel puțin din zona Hidroelectrica, n-am văzut până acum o analiză pe ce investiții au sens, ce investiții n-au sens. Poate ar trebui să avem la nivelul Comisiei de industrii reprezentanți ai Hidroelectrica. (...) Deja vorbim de prea mult timp de aceste investiții începute, există multă emoție în societate și pe bună dreptate ar trebui o discuție mai puțin emoțională și mai aplicată', a spus deputata.

Camera Deputaților este prima cameră sesizată în cazul acestui proiect, care este semnat de parlamentari de la PNL, PSD, UDMR, AUR. AGERPRES/(A, AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)