O propunere legislativă pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene se află în consultare publică la Camera Deputaților până la sfârșitul lunii ianuarie.

Propunerea, inițiată de deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună, prevede abrogarea articolului din ordonanța privind Codul administrativ care reglementează aceste drepturi: 'Articolul 210 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă'.

Articolul 210 din OUG nr. 57/2019 se referă la indemnizația pentru limită de vârstă acordată primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene.

Potrivit acestuia, 'persoanele care începând cu anul 1992 au deținut calitatea de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse așa cum sunt prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă'. Indemnizația pentru limită de vârstă reprezintă suma de bani acordată lunar persoanelor care au exercitat calitatea de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean.

Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, cu condiția ca persoanele menționate să fi exercitat cel puțin un mandat complet de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean. De asemenea, cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată, prevede același articol.

Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă de abrogare reprezintă 'o acțiune necesară și urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României și de obligațiile asumate la nivel european'.

Inițiatorii adaugă că, spre exemplu, un fost președinte al unui consiliu județean ar avea dreptul la o pensie specială cuprinsă între minimum 6.260 de lei pe lună și maximum 18.780 de lei pe lună, de aproape șapte ori mai mare decât pensia medie din România, de doar 2.816 lei.

'Situația economică actuală impune Guvernului și Parlamentului să adopte măsuri imediate și decisive de limitare a cheltuielilor publice pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor. Ne confruntăm cu un deficit bugetar care a escaladat la un nivel de aproximativ 9% din PIB, în timp ce datoria publică a ajuns la peste 50% din PIB. (...) În ciuda urgenței fiscale, până în prezent, clasa politică și coaliția de guvernare au preferat să echilibreze bugetul prin măsuri de austeritate impuse cetățenilor, recurgând la noi creșteri de taxe și impozite, în loc să demonstreze o restrângere reală a cheltuielilor proprii ale statului. Deși abrogarea pensiilor speciale ale aleșilor locali nu ar avea un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat), acest proiect de lege reprezintă un semnal politic esențial și absolut necesar transmis electoratului. Prin tăierea acestui privilegiu care, deși nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, în sfârșit, că este într-adevăr pregătită să renunțe la propriile privilegii și nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor. Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă, din punct de vedere tehnic și financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură', argumentează inițiatorii în expunerea de motive.

Senatul este camera decizională în cazul acestui proiect. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)