Peste 2.500 de petiții formulate de femei au fost depuse, în perioada 2017 - 2025, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a informat, marți, vicepreședintele instituției, Adrian-Nicolae Diaconu.

Prezent la Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice 'România fără violență domestică', reprezentantul CNCD a prezentat o statistică pentru perioada 2017 - 2025 care relevă depunerea unui număr de 2.541 de petiții formulate de femei.

'Dintre acestea, o parte au vizat explicit criteriul de gen, fiind încadrate în domenii precum accesul la angajare și profesie, accesul la educație, accesul la servicii publice, locuri publice, respectiv demnitate personală. În 2017 au fost depuse 42, pentru ca să ajungă treptat până la mai mult de 360 de petiții depuse de femei pe diferite criterii. (...) Pe criteriul de gen pe an sunt depuse în medie 30 - 40. În rest, vizează acces la angajare, în profesie, locuri publice, educație și așa mai departe. Demnitatea personală a înregistrat o creștere vizibilă cu un vârf de 27 de cazuri în 2025, ceea ce arată vizibilitatea și realitatea sporită a fenomenului. Aceste date confirmă persistența unui problematici sociale recurente - discriminare pe criterii de sex și hărțuire a femeilor și contribuția pe care CNCD o poate aduce este tocmai furnizarea de statistici cu referire la aceste domenii și experiența de soluționare a petițiilor depuse de către femei pe aceste domenii', a precizat Diaconu.

Potrivit acestuia, CNCD are atribuții în domeniul prevenirii, constatării și sancționării, inclusiv monitorizării faptelor de discriminare.

'CNCD are competența de a constata și sancționa faptele de discriminare, inclusiv sub forma hărțuirii morale ca formă a discriminării, atunci când acestea se raportează la unul dintre criteriile protejate de lege, respectiv rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant și așa mai departe. Natura juridică a CNCD este aceea a unui organ administrativ jurisdicțional care aplică sancțiuni exclusiv contravenționale. (...) În situațiile în care comportamentele sesizate se circumscriu unor criterii de discriminare protejate de legislația noastră, respectiv Ordonanța de Guvern 137/2000, spre exemplu discriminare pe criteriu de sex sau manifestată prin hărțuirea femeilor, instituția noastră are competența de a analiza și sancționa contravențional aceste fapte', a explicat vicepreședintele CNCD. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)