Președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții de la Camera Deputaților, Laura Gherasim, a propus, marți, reactivarea ședințelor lunare cu părinții în școli, dar și vizite ale părinților împreună cu adolescenții în penitenciare, 'pentru a vedea realitatea necosmetizată a vieții și pentru a conștientiza importanța educației parentale'.

Aceasta a menționat că în urma numărului foarte mare de petiții pe care le-a primit pe adresa comisiei a avut o serie de vizite în penitenciare, iar în urma acestor vizite a constatat supraaglomerarea penitenciarelor, lipsa condițiilor de igienă, 'imposibilitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor de a respecta standardele europene, inclusiv asigurarea spațiului minim de 4 metri pătrați prevăzut de jurisprudența CEDO'.

'Dacă vrem o Românie sigură, trebuie să începem cu bazele. Trebuie să începem cu educația, cu prevenția și respectul pentru demnitatea umană. Pedeapsa, oricât de aspră ar fi, nu vindecă. Iată doar iluzia securității pentru o societate. Dezbaterea are ca scop reformarea reală a legii penale, pornind de la constatarea simplă că viața și libertatea sunt valori supreme, iar statul are obligația de a le ocroti prin măsuri concrete. Această reformă începe cu prevenția. Este mai înțelept și mai just să prevenim faptele decât să reparăm răul după ce a fost făcut', a spus Gherasim la dezbaterea 'Reforma legii penale - prevenirea infracționalității, condamnare justă, vindecare, reinserție socială și revenirea la normalitate', de la Palatul Parlamentului.

Ea a afirmat că este nevoie de un parteneriat între părinte, școală, instituții ale statului, Parlament, Guvern și comunitate.

'Educația începe în familie, acolo unde copilul parcurge bio-instinctual procesul de umanizare. Ne reîntoarcem la educația în familie și corectăm deficiențele educaționale care vor dezvolta mecanismul abținerii de a face un rău. Pornirile greșite trebuie corectate până la vârsta adolescenței, iar copilul trebuie să primească educația cuvenită în familie. Apoi va fi preluat de către școală și de către comunitate. Părinții trebuie să fie o parte activă în educația copiilor. Trebuie să reactivăm ședințele cu părinții, acele ședințe lunare. Pe lângă implicarea părinților în activitățile comune extracurriculare, care sunt de altfel introduse în școli, propunem și vizite ale părinților împreună cu adolescenții în penitenciare pentru a vedea realitatea necosmetizată a vieții și a conștientiza importanța educației parentale', a mai spus președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor.

Laura Gherasim a adăugat că trebuie reactivate toate bazele sportive din România pentru sportul de masă și corectarea orarelor școlare 'pentru a avea viitori cetățeni sănătoși, funcționali și echilibrați mental'.

În ce privește situația din penitenciare, aceasta a susținut că 'acolo realitatea este dură - supraaglomerare, lipsa igienei, deficit de personal medical și psihologic, dar și cadre de pază insuficiente și expuse zilnic la violență'.

'În ceea ce privește custodia persoanelor deținute, există un singur scop comun - reintroducerea acestor cetățeni în societate, care să fie cetățenii funcționali, cu drepturi depline și pentru asta avem niște mecanisme de regândit în ceea ce privește liberarea condiționată, care trebuie condiționată în ceea ce privește introducerea muncii ca pe o datorie socială pe care cei care au provocat răul o au ca să îndrepte lucrurile făcute. (...) O societate non-violentă nu se construiește prin frică, ci prin responsabilitate, prin prevenție inteligentă, condamnare justă, reinserție reală și protejarea celor vulnerabili. Acesta este rolul fiecăruia dintre noi. Statul trebuie să protejeze cetățenii de vicisitudinile vieții prin garantarea unor sisteme de siguranță. Mai rog societatea și mass-media să aibă bunăvoința de a înceta stigmatizarea prin etichete precum 'fost deținut', 'pușcăriaș', pentru că într-o democrație oricine are dreptul să greșească și odată reabilitat să redevină un cetățean cu drepturi depline', a menționat ea. AGERPRES/(A - redactor: Dana Piciu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)