Educația digitală care ar trebui să înceapă cât mai curând și folosirea marilor universități din România ca platforme de sprijin pentru reglementarea instrumentelor de inteligență artificială se numără printre recomandările conf. univ. dr. Christian Săcărea, prorector al Universității Babeș-Bolyai (UBB).

'Ideea de reglementare a inteligenței artificiale este una bună, dar trebuie să înțelegem ce vrem să reglementăm. Oare câți dintre noi înțelegem cu adevărat cum funcționează AI? (...) Să nu cădem în greșeala că acești agenți chiar gândesc sau raționează ca oamenii. Nu e adevărat! Ca să înțelegem cum funcționează, este nevoie de un grup de experți care să ofere suport. (...) A reglementa niște platforme care nu sunt localizate în România este dificil. Putem marca conținutul general de AI, dar oamenii îl vor ignora, așa cum ignoră toate pozele macabre de pe pachetele de țigări. Impactul inteligenței artificiale este pe zona emoțională (...) și atunci activitățile ilicite de manipulare a opiniei publice ar trebui să fie reglementate. (...) Ceea ce ne doare pe noi de fapt este analfabetismul digital, care devine o problemă de securitate națională', a afirmat Săcărea, marți, la Parlament, la dezbaterea 'Conținut online fals, minți reale - inteligența artificială și detectarea conținutului manipulator'.

Christian Săcărea consideră necesară o abordare 'comprehensivă și mai largă' pentru reglementarea instrumentelor de inteligență artificială.

'Avem nevoie de platforme naționale de AI, (...) de un set de măsuri care să sprijine industria națională de AI, de sprijinirea educației digitale, care să înceapă cât mai repede cu putință. (...) Prin prisma acestui analfabetism funcțional, inclusiv în zona digitală, se creează amenințări clare de securitate pentru țară. (...) Sugestia mea este să folosiți marile universități ale țării ca platforme de sprijin, de consultanță. Ãsta e rolul universităților, să gândească, (...) să fie zone de cunoaștere, să ofere suport pentru cei care guvernează o țară. În absența unei colaborări reale cu mediul care generează cunoașterea, este greu să reglementezi un astfel de fenomen. (...) Suntem aici, utilizați-ne competențele pentru a crea o legislație bună, coerentă, care să ne sprijine', a îndemnat prorectorul UBB.

Ștefan Pălărie, liderul senatorilor USR, a atras atenția că există în domeniul inteligenței artificiale și al serviciilor digitale pericolele sublegiferării și supralegiferării.

'În domeniul tehnologiei, întotdeauna rămâi puțin în spate, pentru că tehnologia se mișcă mai repede decât se mișcă generic, urmând cadrul legislativ (...) Totuși, întrebarea este dacă pe lângă această legislație europeană, de multe ori realizată ca o medie, inclusiv a capacității statelor membre de a implementa legislația, dacă nu, cumva, uneori este necesară o legislație a unui stat. Și asta e o conversație, o discuție. Tocmai de aceea e un spațiu de dialog înainte să ne grăbim cu niște texte legislative (...). Uneori, obligații legislative suplimentare pot să ducă la schimbarea modelului de business, la costuri suplimentare și, în mod evident, aici, câteva elemente care vor ține de respingerea, să spunem, a unei legiferări exagerate. (...) Un alt risc al legiuitorului poate să fie să acționeze emoțional. Dacă am fi pus caseta video sau, nu știu, un fel de mijloc de înregistrare a emoțiilor din decembrie anul 2024, cred că emoțiile astea ar fi manifestat în foarte multă acțiune, poate chiar exagerată', a spus Ștefan Pălărie.

Președintele Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației din Senat, Ciprian Rus, consideră că 'inteligența artificială nu este doar o sursă de risc, ci poate să fie principalul ajutor în ceea ce încercăm noi să facem, adică împiedicarea propagării știrilor false, a manipulărilor și a tot ceea ce înseamnă un război pseudo-hibrid'.

'Sunt convins că împreună, printr-un parteneriat real, între societatea civilă, între politicieni, între oameni implicați în instituțiile statului, putem să găsim atât cadrul legal, cât și înțelegere sau colaborare pe partea de tehnologie, cât mai ales colaborarea pe partea de educație digitală, pentru a contribui real la îmbunătățirea stării de fapt a propagării și manipulărilor în mediul online. Pentru mine este o prioritate ca acești trei piloni să fie aduși la masă, trei piloni însemnând partea de educație digitală, tehnologia avansată și oameni implicați în tehnologie învățată, precum și decidenții politici. Este nevoie ca fiecare dintre noi să contribuim într-o formă sau alta la ceea ce vrem noi să fie viitorul copiilor', a punctat Rus.

Chestorul de poliție Georgiana-Ramona Dabija, împuternicit director al Direcției Informare și Relații Publice a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a evidențiat că 'răspândirea informațiilor false și a manipulării online devine o amenințare reală la adresa coeziunii sociale, încrederii publice și, nu în ultimul rând, a securității naționale'.

'Am constatat că toții cum astfel de campanii pot alimenta confuzia, pot submina autoritatea instituțiilor și pot influența decizii cu impact major asupra societății. În acest context, trecerea de la noțiunea de dezinformare la cea de conținut manipulator mută accentul de la veridicitatea mesajului la conduita prin care acesta este produs și distribuit. Nu evaluăm doar adevărul sau falsul, ci și folosirea unor practici înșelătoare - rețele coordonate de conturi false, amplificarea artificială, scoaterea deliberată din context, 'deep fake', microtargetare opacă. Devine, astfel, sancționabil și materialul adevărat, dar înșelător, când este utilizat pentru a distorsiona percepții ori procese publice', a detaliat Dabija.

Ea a subliniat că MAI dezvoltă, alături de mediul academic și parteneri instituționali internaționali și din România, 'soluții concrete și eficiente pentru identificarea timpurie a conținutului manipulator, inteligența artificială oferind noi perspective în această luptă', dar cu respect pentru valorile democratice, pentru drepturile fundamentale și pentru libertatea de exprimare.

'Libertatea de exprimare încetează acolo unde încep faptele ilicite. În mediul online se aplică același reguli ca și în viața offline. Intervenția statului este ghidată de testul legalitate-scop, legitim-necesitate și proporționalitate într-o societate democratică, astfel încât măsurile vizează în special comportamentul ilicit, și aici mă refer la manipulare coordonată, incitare la ură și violență defăimare, și nu vizează opiniile persoanelor. Sancțiunile sunt graduale și motivate - de la eliminarea conținutului până la amenzi - și sunt însoțite de căi reale de contestat', a adăugat Dabija.

Secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion a explicat că inteligența artificială în învățământ poate fi deopotrivă 'o binecuvântare', dar și 'un blestem'.

'Este o binecuvântare pentru că am început deja să aplicăm prin proiecte pilot, în școli, utilizarea AI la reducerea sarcinilor birocratice și repetitive din școli, care poate contribui la simplificarea muncii în procesele conexe procesului de învățământ. Este și un blestem pentru că ne este foarte greu, în acest moment, să identificăm când un copil își face tema folosind chat GPT sau când o face muncind el și nu ne imaginăm că dacă vom pune vreodată obligativitatea marcării unui conținut ca fiind rezultat al AI copiii vor face asta', spus Sorin Ion.

Reprezentantul Ministerului Apărării Naționale, Alin Preda, consideră că doar combaterea zonelor de 'fake news' nu este suficientă, fiind necesară 'o decizie la nivel strategic, într-un timp foarte scurt, pentru a putea fi proactivi'.

Mircea Toma, membru al Consiliul Național Audiovizualului, a amintit de 'surprizele din noiembrie 2024, când ceva nu s-a întâmplat natural, ci artificial'.

'Primul sentiment a fost de neputință, pentru că nu aveam instrumentele calibrate pentru fenomenul care se petrece. După ce s-a înghițit gălușca, am valorificat informația care era în piață.(...) Aș zice că a fost un moment de trezire și pe parcurs am înțeles că nicio instituție nu își poate asuma competențele care să acopere integral frânarea fenomenului, că e nevoie de o intervenție sinergică, așa cum este și autorul mecanismelor care ne păcălesc', a menționat Mircea Toma.

Senatorul USR Remus Negoi, moderatorul dezbaterii, a precizat că propunerile avansate vor fi centralizate și analizate, urmând a constitui bază de lucru pentru formularea unor propuneri legislative și recomandări de consolidare a mecanismelor instituționale de prevenire și combatere a fenomenului.

Dezbaterea cu tema 'Inteligența Artificială și detectarea conținutului manipulator', organizată de USR, are ca obiectiv analizarea provocărilor generate de utilizarea pe scară largă a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială și identificarea unor soluții de reglementare și protecție a cetățenilor de conținutul manipulator și 'fake news'.

La dezbatere au participat parlamentari, reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, ai mediului academic și societății civile. AGERPRES/(A - redactor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)