Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, în plenul reunit al Parlamentului, la asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, că obiectivul este de a pune capăt ''câștigurilor nemeritate'' din conducerile unor companii publice și ca acestea să facă performanță în beneficiul cetățenilor.

''Proiectul cu care Guvernul vine în fața Parlamentului are mai multe obiective: vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere'', a afirmat Bolojan.

El a anunțat că nu va mai fi posibil ca managementul companiei să încaseze ''sume semnificative'', dacă nu au nicio legătură cu performanța companiilor și, mai ales, în calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor.

''Membrii neexecutivi ai Consiliilor de Administrație vor primi o indemnizație lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maxim trei de astfel de salarii ca venit fix. Dacă sunt performanți și îndeplinesc toate criteriile de performanță, vor putea primi maxim încă două indemnizații ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an și doar în funcție de situațiile financiare. Înainte puteau primi până la 9 indemnizații'', a precizat premierul.

Ilie Bolojan a menționat că a doua măsură se referă la indicatorii de performanță și la plafonarea beneficiilor.

''De acum înainte, cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiții realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurnele, sporurile, mașinile de serviciu de alte beneficii care, în unele cazuri, erau folosite abuziv și discreționar ca supliment de venit'', a mai anunțat Bolojan.

Potrivit premierului, Consiliile de Administrație vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent.

''Până acum, numărul maxim posibil de membri în CA era șapte, la regiile autonome vor rămâne trei, la societățile cu sistem dualist, consiliile de supraveghere vor fi între trei și cinci membri, iar în companii de mari, consiliile de administrație vor fi tot de trei, cinci membri. Mai puțin membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste 50 de angajați și o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecția se va face prin firme de recrutare cu experiență crescută, care au capacitatea de a atrage profesioniști'', a mai precizat Bolojan.

El a mai anunțat că un funcționar public va putea face parte dintr-un singur consiliu de administrație.

''A patra măsură este: putere mai mare pentru agenția guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice și performanțele lor. Agenția pentru monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecție, va veghea ca indicatorii de performanță să fie stabiliți corect, să fie respectați. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor. Un management va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiți îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari'', a subliniat premierul.

Luni seară, Senatul și Camera Deputaților s-au reunit, în plen, pentru angajarea răspunderii Guvernului pe cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă fiscal-bugetară.

În cea de a treia ședință succesivă de plen reunit al Parlamentului, Guvernul și-a angajat răspunderea pe proiectul de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/ 2011 privind guvernanță corporativă a întreprinderilor publice.

Potrivit art. 114 din Constituție, dacă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege va fi depusă o moțiune de cenzură, care va fi adoptată de Parlament, Guvernul va fi considerat demis.

În cazul în care nu a fost depusă în acest termen sau adoptată o moțiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, va fi considerat adoptat. AGERPRES/(A, AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi: 

* Parlament/ Ședințe comune succesive pentru asumarea răspunderii Guvernului pe cinci proiecte 

* Parlament: Luni - angajarea răspunderii Guvernului pe cinci proiecte din pachetul doi de reformă 

* Asumarea răspunderii Guvernului (procedură)