Camera Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de lege care reglementează cooperarea polițienească internațională, fiind înregistrate 240 voturi favorabile.

Actul normativ prevede crearea unui cadru legislativ și instituțional privind cooperarea polițienească internațională, în vederea prevenirii, investigării infracțiunilor, potrivit reglementărilor naționale sau tratatelor la care România este parte și instrumentelor juridice ale Uniunii Europene, se arată în raportul comisiilor de specialitate.

Potrivit proiectului, cooperarea polițienească internațională se va desfășura în conformitate cu mai multe principii ale legalității, accesului echivalent, disponibilității, confidențialității, proprietății datelor, fiabilității datelor, prevalenței cooperării judiciare.

Actul normativ prevede că se va desemna un punct unic de contact pentru cooperarea polițienească internațională - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (CCPI), structură fără personalitate juridică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. CCPI va fi autoritatea competentă responsabilă la nivel național de coordonarea și facilitarea schimbului de informații în temeiul acestei legi, cu excepția cazurilor în care prin acte normative se stabilesc atribuții specifice în sarcina altor autorități desemnate ca puncte naționale de contact în domeniul propriu de competență.

CCPI va avea acces la informațiile disponibile ale autorităților competente române în îndeplinirea scopului și asigură schimbul de informații, 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

Autoritățile competente române vor putea detașa la Inspectoratul General al Poliției Române, în cadrul CCPI, în condițiile legii, personal specializat pentru asigurarea schimbului adecvat și rapid de informații, conform competențelor specifice. CCPI va cuprinde următoarele structuri, fără a se limita la acestea: Unitatea Națională Europol; Biroul Național SIRENE; Biroul Național Interpol; Punctul Național Focal; Serviciul Suport Operațional.

Suplimentar acestor structuri, la nivelul CCPI este prevăzută funcția de ofițer de legătură al Poliției Române, care asigură legătura operațională cu Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, stabilit prin convenția încheiată la București la 9 decembrie 2009 și semnată de România la București la aceeași dată, ratificată prin Legea nr. 250/2010.

De asemenea, pentru îndeplinirea sarcinilor în mod adecvat, efectiv și rapid, se va înființa Serviciul Suport Operațional în cadrul CCPI, prin redistribuirea sau suplimentarea unor posturi prin repartizare din posturile vacante finanțate la nivelul Poliției Române.

Totodată, actul normativ mai prevede că 'pentru creșterea eficacității activității de cooperare polițienească internațională, printr-o abordare integrată ce presupune participarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne cu competențe în domeniu, la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române - CCPI se va înființa Comitetul privind cooperarea polițienească internațională, ca organism fără personalitate
juridică.

Comitetul va fi compus din reprezentanții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar acesta va prezenta conducerii MAI rezultatele reuniunilor desfășurate, precum și obiectivele și prioritățile stabilite în domeniul cooperării polițienești internaționale.

În desfășurarea activităților specifice, la nivelul CCPI se va constitui sistemul electronic unic de gestionare a cazurilor.

Proiectul mai prevede că schimbul de informații se va realiza în baza cererii de informații transmise de către autoritățile competente, prin intermediul CCPI sau direct de către autoritățile desemnate.

CCPI va întreprinde demersurile necesare soluționării cererii de informații dacă aceasta cuprinde informațiile necesare, clarificările și precizările și nu încalcă drepturile fundamentale ale omului.

De asemenea, actul normativ mai prevede că în cazul în care informațiile solicitate sunt disponibile
în cadrul unei proceduri penale, transmiterea acestora va putea fi făcută doar după obținerea consimțământului scris acordat de către autoritatea judiciară competentă.

Proiectul mai prevede, printre altele, și reglementări în privința urmăririi transfrontaliere pe teritoriul statului român. Conform acestora, autoritățile competente ale unui stat Schengen, care, pe teritoriul statului lor, urmăresc o persoană aflată în situațiile de a fi surprinsă în flagrant în timpul comiterii infracțiunilor sau a evadat, vor putea continua urmărirea pe teritoriul statului român, fără informarea prealabilă a autorităților competente române, dacă sunt îndeplinite mai multe condiții.

Camera Deputaților este primul for sesizat, Senatul fiind decizional. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)