Eveniment la Parlament prilejuit de împlinirea a 169 de ani de la dezrobirea romilor; Păun: 75 % dintre romi o duc prost
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a Camerei Deputaților a organizat, miercuri, o masă rotundă prilejuită de împlinirea a 169 de ani de la dezrobirea romilor.
Președintele Comisiei pentru drepturile omului, deputatul Nicolae Păun, reprezentantul minorității rome în Parlament, a vorbit despre absența unui program de țară pentru romi, menționând că nici actuala coaliție n-a demarat un astfel de proiect.
''Cred că după 169 de ani, 170 de ani, pentru că procesul de dezrobire n-a început la o dată fixă, (...) putem vorbi de perioade distincte, (...) în această perioadă, așteptările comunităților de romi de pe teritoriul României cu siguranță au fost altele. Probabil că, dacă societatea românească ne-ar fi tratat cu mai multă seriozitate, ar fi luat în considerare un lucru care este esențial și anume că 500 de ani am fost robi. Să fii rob înseamnă să slujești. Adică noi am slujit în diferite forme această țară, fie că vorbim de romii mănăstirești, fie că vorbim de alte categorii de romi - boierești sau alte categorii de romi, problema este că noi am slujit generații întregi. Și, altfel spus, înseamnă că am pus umărul la bunăstarea acestei țări, într-o formă sau alta, în anumite perioade mai bune sau mai rele ale istoriei neamului românesc'', a afirmat parlamentarul.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
El a arătat că romii au participat direct sau indirect la cele două mari războaie, existând consemnări în acest sens și gropi comune ''care nici până acum nu au fost luate în considerare''.
''În 1989 a existat un ultim eveniment, să sperăm. Nu știm ce ne mai așteaptă istoria, dacă nu se va repeta, și la 1989 romii au participat și au pus numărul ca bunăstarea acestei țări sau țara să se îndrepte către un alt parcurs. Deci, am avut statut de robi, am avut statut de deportați, perioada 1941 - 1944, am avut statut de asimilați, perioada comunistă, am avut și suntem într-o situație, zic eu, de marginalizare socială. O altă formă de robie, nu instituționalizată, ci o robie modernă. Dintr-un număr procentual, zic eu, de 100% comunități de romi pe teritoriul României, 75% dintre romi o duc prost și foarte prost, rău și foarte rău, ceea ce înseamnă cu 170 de ani de libertate, așa-zisă libertate, nu a fost și nu este o perioadă în care putem să scoatem în evidență că lucruri extraordinare s-au petrecut'', a susținut Păun.
Potrivit acestuia, sunt peste 200.000 de case ale romilor care nu au documente, sunt peste 100.000 de copii care nu merg la școală, abandonul școlar fiind unul dramatic.
''Putem vorbi despre persoane tinere chiar sau chiar și mai în vârstă - zeci de mii de persoane - care nu s-au întâlnit cu un medic de familie. Peste 200 și ceva de mii tineri nu-și găsesc un loc de muncă și lista poate continua. Așa că împărțim, dacă vreți, minoritatea romă, după 170 de ani, în două categorii: o categorie procentuală, undeva la 20 - 25% care a reușit prin generații de muncă sau generații anterioare au reușit pe cont propriu, fără să fie ajutați, să se integreze (...) și 75% care trăiesc ca în Evul Mediu'', a arătat deputatul.
Nicolae Păun a declarat că s-ar fi bucurat dacă actuala coaliție guvernamentală și-ar fi însușit această situație, ar fi demarat un proiect sau un program de țară.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
''M-aș fi bucurat enorm de mult și speranțele mele ar fi fost chiar foarte mari dacă actuala coaliție guvernamentală și-ar fi însușit oarecum această stare de fapt și ar fi demarat printre problemele pe care le are un Guvern, bineînțeles, un proiect sau un program de țară, cel pe care noi l-am anunțat și anume 'Rom pentru România' și ar fi încercat să vină cu niște soluții concrete. Deocamdată nu văd nimic concret și ăsta este lucrul pentru care în următoarea perioadă de timp voi continua să atrag atenția că nu este de ajuns doar să avem locuri speciale la licee, dacă nu reușim să le punem două sendvișuri în pachet. (...) Trebuie să înțelegem că fără apă curentă, ca să putem să-i spălăm și să putem să-i îngrijim, nu avem cum să-i facem o generație de bază a viitorului de mâine. Nu am revenit în Parlamentul României pentru că nu am loc de muncă, nu am revenit în Parlamentul României pentru că sunt dator la cineva, eu nu am coloratură politică, nu sunt nici de stânga, nici de dreapta, nici de Polul nord, nici de Polul sud. Eu sunt reprezentantul comunităților de romi și întotdeauna am să spun lucrurile așa cum cred eu de cuviință că trebuie spuse'', a mai transmis Păun.
El a adăugat că are o misiune grea în următoarea perioadă de timp.
''Nu ne aflăm în lipsă de idei, încercăm să devenim parteneri și nu să arătăm degetul, încercăm să devenim parteneri ai instituțiilor statului, pentru ca împreună să identificăm cele mai bune soluții, să rezolvăm parte din problemele cu care se confruntă comunitățile de romi. Ãsta este și motivul pentru care trebuie să mă deplasez, să stau de vorbă încă o dată cu premierul'', a menționat Nicolae Păun.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a subliniat, într-un mesaj transmis participanților, că dezrobirea romilor reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria națională.
''Este important ca în această zi să amintim de suferințele îndurate de această comunitate de-a lungul istoriei. Romii au fost supuși, timp îndelungat, umilințelor, discriminării și unei vieți lipsite de demnitate. Datoria noastră morală este să cunoaștem acest trecut, care ne aparține tuturor, din care putem învăța să ne opunem oricăror forme de violență, de excludere și de ură. Istoria ne arată pericolul la care suntem expuși atunci când ignorăm suferința celor marginalizați, când nu sancționăm discriminarea și când cedăm în fața discursurilor care urmăresc să rescrie faptele și să dezbine'', se arată în mesajul lui Bolojan, prezentat de consilierul prezidențial Cătălina Galer.
Potrivit acestuia, dezrobirea romilor nu este doar un moment de comemorare, ci și de celebrare a libertății, a speranței și a demnității recâștigate.
''Nu poate exista democrație veritabilă fără cultură și educație civică, iar România de astăzi dispune de cadrul legislativ și educațional prin care este sprijinită în mod activ incluziunea romilor, într-un climat de echilibru, dialog și cunoaștere. Un exemplu în această direcție este introducerea disciplinei 'Istoria, robia și deportarea romilor' în programa școlară, pentru elevii din ciclul gimnazial și liceal. Astfel, necunoașterea nu va mai putea servi drept scuză pentru a ignora tragedia acestei etnii. Din păcate, există în continuare decalaje care afectează comunitatea romă, mentalități retrograde care împiedică progresul social'', a adăugat președintele interimar.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
La eveniment au participat reprezentanți ai Departamentului de Relații Interetnice, parlamentari, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, jurnaliști.
Discuțiile au fost moderate de Cătălin Manea, prim-vicepreședinte Asociația Partida Romilor Pro-Europa. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
** Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Pauliuc: Domnule Bolojan, nu mă intimidați; riscați să duceți PNL pe un drum în care libertatea de opinie e înlocuită cu obediența
Senatorul PNL Nicoleta Pauliuc i-a transmis, luni, președintelui partidului, Ilie Bolojan, că nu este intimidată de ultimatumul dat de acesta de a-și retrage acțiunile din instanță privind deciziile de la Congresul Extraordinar al liberalilor din iunie, ea menționând că 'un astfel de gest nu este doar autoritar, ci și meschin și mărunt'.
Senatorul Ioan Rusu a trecut la grupul PSD
Senatorul Ioan Rusu a anunțat, luni, în plen, afilierea la grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD). ''Vă informez că începând de astăzi (luni - n.r.) mă afiliez grupului parlamentar al PSD'', a spus Ioan Rusu. El a fost ales senator în decembrie 2024, în Circumscripția
Senat: Valoarea maximă a ajutorului de stat pentru sectorul creșterii animalelor - majorată cu 200 milioane lei
Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care prevede suplimentarea cu 200 milioane lei a valorii maxime a schemei de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor pentru perioada 2023-2027, de la 561,57 milioane lei la 761,57 milioane lei, din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. S-au înregistrat 107 voturi
Senat: Rapoartele finale privind anchetele ''Mykonos'' și ''întâlnirea Bolojan - Tănăsescu'', adoptate de plen
Plenul Senatului a adoptat, luni, rapoartele finale propuse de Comisia de constituționalitate în cazul anchetelor privind întâlnirea dintre fostul premier Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august la Palatul Parlamentului, și împrejurările în care judecătorul CCR Cristian Deliorga a călătorit spre Myk
Camera Deputaților: Ioana Bran-Voinea preia funcția de secretar general; Oana-Elena Pintilei - secretar general adjunct
Ioana Bran-Voinea a fost desemnată luni de plen pentru a prelua funcția de secretar general al Camerei Deputaților, iar Oana-Elena Pintilei pentru cea de secretar general adjunct. Ioana Bran-Voinea a fost propusă pentru această funcție de grupul parlamentar al PSD, iar Oana Pintilei de grupul parlamentar al AUR. Ioana Bran-Voine
Peiu (AUR) anunță moțiune de cenzură dacă Guvernul PSD își va angaja răspunderea pe reforma administrativ-teritorială
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat luni că pentru reforma administrativ-teritorială este necesar ''un consens parlamentar'', iar dacă Guvernul își va angaja răspunderea pe un astfel de proiect, AUR va încerca să depună moțiune de cenzură. ''AUR nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe or
USR și PNL îi cer președintelui AEP să retragă proiectul de lege privind partidele politice
Deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut, luni, președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice și să lase Parlamentul să hotărască în privința legislației în acest domeniu. Dimitriu a declarat la Palatul Parlamentului că
Ioana Bran-Voinea - propusă să devină secretar general al Camerei; Oana Elena Pintilei - secretar general adjunct
Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat luni propunerile de numire în funcția de secretar general a Ioanei Bran-Voinea și în cea de secretar general adjunct a Oanei-Elena Pintilei. Ioana Bran-Voinea și-a dat demisia din funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților și, la propunerea grupului parlamentar al PS
Senat - Comisia de constituționalitate: Rapoarte finale privind anchetele Mykonos și întâlnirea Bolojan - Tănăsescu
Comisia de constituționalitate a Senatului a adoptat, luni, rapoarte finale în cazul anchetelor privind întâlnirea dintre fostul premier Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august la Palatul Parlamentului, și împrejurările în care judecătorul CCR Cristian Deliorga a călătorit în data de 8 iulie spre Myko
Proiect PNL: Părinții care revin la muncă să primească un stimulent egal cu indemnizația pentru creșterea copilului
PNL propune, într-un proiect depus la Parlament, ca părinții care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului să primească un sprijin financiar egal cu indemnizația pentru creșterea copilului. Propunerea legislativă în acest sens a fost inițiată de senatoarea Gabriela Horga ș
Parlament/Țuțuianu: Jumătate dintre angajații AEP nu au dat niciodată un concurs; trebuie un nivel de pregătire a oamenilor adecvat
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat, marți, în ședința Comisiilor parlamentare juridice, că jumătate dintre salariații AEP nu au dat niciodată un concurs, ci au uzitat de o procedură prin care au fost angajați la un grup parlamentar pentru o zi sau două și apoi mutați în structura Autorității. El a spus că nu
Senat: DNSC va iniția programe de identificare a vulnerabilităților în sistemele informatice ale autorităților publice, cu acordarea de recompense
Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care prevede că Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) va putea iniția și gestiona programe de identificare și raportare a vulnerabilităților, cu acordarea de recompense bănești pentru vulnerabilitățile validate, pentru rețelele și sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice.
Senat: Schemă de ajutor de minimis pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane în România
"Senatul a adoptat, luni, propunerea legislativă prin care, pentru anul 2027, este instituită o schemă de ajutor de minimis pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane în România prin susținerea aplicării de către crescătorii de porcine a condițiilor de biosecuritate. Au fost înregistrate 100 de voturi 'pentru' și
Senat: 28 iunie - Ziua comemorării victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei, Ținutului Herța
Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege care instituie pe 28 iunie Ziua de comemorare a victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța și stabilește organizarea și sprijinirea unor manifestări dedicate acestei zile. 'Se instituie ziua de 28 iunie ca Ziua comemorării victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, Nordulu
Senat: Minorilor sub 15 ani să le fie interzis accesul la rețelele sociale online (proiect adoptat tacit)
Senatul a adoptat tacit, luni, proiectul de lege care prevede interzicerea accesului minorilor cu vârsta sub 15 ani la rețelele sociale furnizate de platforme online. Termenul de dezbatere și vot a fost depășit, astfel că propunerea legislativă se consideră adoptată tacit. Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților fiind decizională.